2010-03-16

Interviuri. Guvernarea și societatea au așteptări diferite de la comunitatea științifică

Gheorghe Duca: am trăit într-o societate unde această valoare a națiunii noastre a fost speculată în scopuri politice... limba aceasta este unică, este limba română.

Care este rolul si locul ştiinţei în societate, colaborează oare academicienii cu politicienii? Câteva întrebări, pe lângă altele, pe care am dori să le adresăm invitatului emisiunii din această dimineaţă: domnul Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, chimist, fondator al Şcolii ştiinţifice Chimia Ecologică.

Valentina Ursu, Radio Europa Liberă

Europa Liberă: Se zice că dacă doreşte să adere la UE, Moldova ar trebui să-şi rezolve problema identitară, inclusiv să spună clar care este limba oficiala a statului. Recent, la deschiderea conferinţei ştiintifice internationale „Grigore Vieru – 75 de ani de la naştere”, dumneavoastră, în calitate de peşedinte al Academiei de Ştiinţe aţi etalat, ca niciodată în ultimii ani, fără echivoc, opinia despre limba română. De ce pe timpul guvernarii comuniste nu s-a insistat să se spună ca “nu există loc de târg şi interpretare”? Era greu să ai un asemenea curaj?

Gheorghe Duca: Vreau să vă spun că nu este adevărat. Pozitia AŞM, adoptată la 9 septembrie 1994, prin decizia prezidiului AŞM şi confirmată în 1996, la 28 februarie, prin Adunarea Generală a Academiei de Ştiinţe, că limba vorbită în Republica Moldova este limba română. De atunci, când erau la guvernare agrarienii, până astăzi, poziţia AŞM a rămas neschimbată. În afară de asta, în perioada guvernării precedente, Testamentul lui Nicolae Corlătanu, Testamentul lui Grigore Vieru, membri ai Academiei, doctori Honoris Causa, organizaţii ale Academiei de Ştiinţe demonstrează că poziţia AŞM a fost aceeaşi, neschimbată. Este altceva, că politicienii n-au respectat agrumentul ştiinţific şi au fost poate mai timizi în această perioadă. Dar asta-i altceva…

Europa Liberă: Dle academician, dar sunteţi de acord ca este un subiect care ţine exclusiv de competenţa savanţilor şi nu poate face sub nicio formă obiectul unor altor discuţii, în deosebi, politice?

Gheorghe Duca: Absolut. Vreau să vă spun că în Franţa, de exemplu, poziţiile Academiei de Ştiinţa nu se discută. Ele se primesc ca act. Acelasi lucru este valabil şi în Austria. În mai multe tări, în rezultatul unor deduceri ştiinţifice, politicienii iau concluziile ca act şi nu mai votează.

Europa Liberă: Acum se vorbeşte foarte mult despre o eventuală elaborare a noii Constituţii. Credeţi că ar trebui să fie scris tranşant denumirea corecta a limbii? Chiar şi cei din AIE discută mai multe variante: româna (moldovenească), politic ar fi corect sa se numeasca moldovenească, ştiinţific - română.

Gheorghe Duca: Situaţia noastră este foarte ridicolă. Noi am prezentat un studio, care reflectă cum este tratată problema limbii în diferite ţări. La noi, în Republica Moldova, ministrul, care şi-a depus jurământul pe Constituţie ar trebui şi să o respecte, şi dacă el nu spune ca e limba moldovenească, atunci, chipurile, el ar fi încălcat Constituţia. Atunci ce facem noi cu acest ministru? Sau să luăm situaţia unui savant. De exemplu, preşedintele AŞM este membru al Guvernului, dar el este ales în funcţie de comunitatea ştiinţifică. Dacă el nu spune că limba vorbită este română, înseamnă că savanţii trebuie să-i dea un vot de neîncredere la Adunarea Generală a Academiei de Ştiinţe. Mie mi se pare că adevărul trebuie sa fie reflectat, totuşi, în Constituţie sau să fie confirmată hotărârea pe care a luat-o comunitatea ştiinţifică în 1994.

Europa Liberă: În caz dacă se va pune la referendum şi acest articol din Constituţie, ce s-ar putea întâmpla, din moment ce populaţia ramâne atât de rătăcită, ba chiar mai mult, o bună parte din cetăţeni ezită să recunoască ca vorbesc româna?

Gheorghe Duca: Noi am trăit într-o societate unde, din pacate, această valoare a naţiunii noastre a fost speculată în scopuri politice. Numai politice. In general, trebuie de recunoscut faptul că limba, pe parcursul anilor a avut mai multe denumiri: si limbă românească, şi valahă, şi limbă moldovenască. Dar, în ultima instanţă, savanţii au ajuns la o concluzie, că toate popoarele, care locuiesc în acest spaţiu, vorbind aceeaşi limbă, cu unele graiuri, cu unele dialecte – limba aceasta este unică, este limba română. Nu există consecinţe politice, la care se gândesc unii politicieni…

Europa Liberă: Putem discuta la nesfârşit pe marginea acestui subiect, dar aş insista să abordam şi alte probleme. În altă ordine de idei, sunt voci din interior chiar, care susţin că de-a lungul mai multor ani conducerea AŞM a afişat în permanenţă un comportament mai docil faţă de fosta guvernare comunistă. Aici se vorbeşte şi despre expertizarea aşa-numitor manuale de istorie integrată, cu conţinuturi pe alocuri comuniste. Sa vorbim despre relaţia politicieni-academicieni.

Gheorghe Duca: Noi avem lege care ne cheamă să avem un parteneriat cu guvernul în mai multe domenii. În ceea ce priveste istoria integrată. În general, această idee este o idee europeană. Ea a fost speculată, din păcate, de guvernarea precedentă. Istoria Europei a fost foarte complicată, ca şi istoria Moldovei, a românilor. Au fost razboaie, oamenii au trecut prin revoluţii, situaţii de ură între popoare. Azi, Europa vrea să dezvolte o toleranţă. Închipuiţi-vă că istoria Franţei ar continua sa vorbească despre englezi în culori negative şi invers sau România cu Ungaria, sau Polonia cu Rusia. Istoria devine, în ultima instanţă, peste un timp oarecare, un obiect educativ, pentru că educă dragostea faţă de meleag, faţă de ţară. Sigur că europenii sunt foarte îngrijoraţi, nu doresc dezvolte ura unei ţări faţă de alta sau chiar a unui pamânt faţă de altul… Istoria integrată s-a introdus ca sa aplaneze unele momente foarte ascuţite în relaţiile dintre ţări.

Europa Liberă: Dar în aceste împrejurări să ne spuneţi direct care este poziţia dvs. când vine vorba despre condamnarea crimelor comunismului?

Gheorghe Duca: Eu vreau să vă spun că noi suntem generaţia care ne-am născut, am fost educaţi si am trăit în acea perioadă. O buna parte din populaţie a suferit. Regimul comunist a distrus proprietatea privată. Bunicii mei aveau 35 de hectare de pământ. Printr-un donos au fost trimişi în Siberia şi le-a fost practic luată toată proprietatea. Economia a fost înlocuită de un sistem sovietic. Cei care au venit la putere spuneau că vin la putere în numele poporului, dar, odată ajunşi la putere, au spus că: noi, sutem poporul! Apoi, ei au transformat teoria marxistă de analiză a capitalului într-un regim criminal îndreptat contra oamenilor. Numai pentru asta, desigur, trebuie condamnat acest regim.

Europa Liberă: La lansarea monografiei „Ortodoxia în Moldova, puterea, biserica, enoriaşii” a lui Valeriu Pasat ati spus ca te cutremuri cunoscând fărădelegile comise de autorităţile comuniste. S-ar zice ca după ce v-ar fi ascultat, ex-preşedintele Vladimir Voronin ar fi mers la un locaş sfânt şi ar fi deplâns această atitudine pe care aţi fi exprimat-o tranşant în legatura cu ororile regimului comunist.

Gheorghe Duca: Domnul Voronin este un credincios. Avea atitudine deosebita faţă de biserică şi credinţă. Din punctul ăsta de vedere, e chestiunea lui personala pe care nu pot s-o discut.

Europa Liberă: În alta ordine de idei, cercetatorii ştiinţifici au fost constrânşi să-şi abandoneze cariera lor în sfera stiinţei. Mulţi din cei tineri au acceptat mai degraba calea migratiei, preferând să emigreze în ţările din vestul Europei, în Canada, în SUA. Recunoaşteţi existenţa acestui exod de creiere?

Gheorghe Duca: În general, despre salarii nu se prea vorbeşe în Occident. Omul are dreptul să aibă salarii mai mari, pentru că salariile formează fondurile sociale, fondurile de pensii, bugetul. La AŞM, un inginer are un salariu tarifar de 700 lei. Atunci, ce fonduri de pensii putem să formăm noi, dacă 40 % dintre salarii merg la diferite impozite. De aceea, salariile trebuie liberalizate. Omului de ştiinţă trebuie să i se dea posibilitatea să câştige granturi nationale şi internationale. Salariul mediu la AŞM este în jur de 3000 lei, dar unele persoane au şi 10 mii lei, alţii, chiar 20 mii de lei. Din 2004, am antrenat în ţară, prin diferite proiecte, peste 15 milioane euro. Numai cu fondurile din SUA, în ultimii 8 ani de zile, au primit salarii peste 2500 de cercetători din Republica Moldova.

Europa Liberă: A avut loc prima rundă de audieri parlamentare privind modul cum sunt implimentate prevederile Codului de stiinţă şi inovare. A fost cu scârţ, pentru că, din câte înteleg, astăzi, cercetările ştiinţifice urmează să fie localizate în universităţi şi nu în instituţii subordonate AŞM.

Gheorghe Duca: Lipsa credibilitatii unor deputati, a unor membri ai actualei guvernari faţă de comunitatea ştiinţifică se face prezentă. Există o problemă: deseori, guvernarea şi societatea au asteptări diferite de la AŞM.

Europa Liberă: Domnule academician, dacă ar fi să tragem câteva concluzii, care ar fi acestea?

Gheorghe Duca: În general, schimbările care au avut loc în ultima vreme în societatea noastră au fost aşteptate de comunitatea ştiinţifică, de intelectualitatea din Moldova. Noi am vrea să participăm mai activ în viaţa societăţii, să crească încrderea faţă de comunitatea ştiinţifică. Oamenii de ştiinţă sunt oameni deosebiţi, ei trăiesc în altă lume. De aceea am şi deschis acest liceu pentru copiii dotaţi, pentru că aceşti tineri pe care noi îi selectăm sunt altfel, ei trăiesc în lumea viitorului, iar noi avem nevoie de viitor. Avem nevoie de schimbări atât în societate cât şi în economia societăţii.

Europa Liberă: Multumim. Invitatul Europei Libere din această dimineaţă a fost Gheorghe Duca, presedintele AŞM.

Autor: Radio Europa Liberă
Sursa: http://www.europalibera.org/content/article/1984700.html