George DUCA, academician

PhD in chemistry, university professor
president of the Academy of Sciences of Moldova

Republic of Moldova
Home Sitemap CV

Studiile doctorale de astăzi determină sistemul de cercetare de mâine

Crearea condiţiilor adecvate pentru pregătirea tinerilor cercetători re¬prezintă unul din obiectivele de bază ale AŞM. În acest scop am intervenit recent cu un şir de iniţiative în adresa Consiliului Naţional pentru Acredita¬re şi Atestare, ca, prin eforturi comu¬ne, să eficientizăm procesul de pregă¬tire a cadrelor prin intermediul studiilor doctorale.

Cu certitudine, Nomenclatorul specialităţilor ştiinţifice are nevoie de anumite ajustări, ca să reflecte ultimele tendinţe ale ştiinţei mondiale, precum şi necesităţile ştiinţei autohtone. AŞM a lansat pentru discuţii proiectul Nomenclatorului specialităţilor ştiinţifice, acesta fiind prezentat actorilor in¬teresaţi şi comunităţii ştiinţifice în ansamblu. Fiind aprobat la ultima şedinţă a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, Nomenclatorul urmează a fi prezentat în perioada imediat următoare Guvernului spre examinare şi aprobare.

* * *

În urma analizei ratei de promovabilitate a studiilor doctorale, dar şi finalităţii acestor studii prin susţinerea tezei de doctor în ştiinţe, considerăm necesară elaborarea modificărilor şi completărilor în actele normative pentru divizarea Ciclului III al învăţământului superior - studii doctorale în două etape.

Prima etapă - studii universitare, ce ar include studii aprofundate (cursuri de lecţii, susţinerea examenelor, aprobarea temei, elaborarea unui referat ştiinţific), etapă ce finalizează cu elaborarea temei de cercetare avizată de doi specialişti, unul fiind din afara instituţiei organizatoare de doctorat sau din străinătate.

Următorii trei ani vor fi consacraţi investigaţiilor ştiinţifice în cadrul unor proiecte de cercetare, în care doctorandul va fi angajat în funcţia de cercetător stagiar în organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării, laboratoarele din cadrul insituţiilor de învăţământ superior, medului de afaceri şi sectorului asociativ, rezultatul fiind elaborarea tezei de doctor.

Pentru realizarea acestor etape se impune necesitatea creării unor cluste-re educaţional-ştiinţifice, care ar dispune de baza material-ştiinţifică şi potenţialul uman necesar pentru pregătirea adecvată a doctoranzilor.

Necesitatea implicării plenare a doctoranzilor în procesul de cercetare, dar şi tendinţele internaţionale în domeniu demonstrează că pregătirea cadrelor ştiinţifice tinere trebuie să devină una din condiţiile obligatorii pentru participarea la concursul proiectelor naţionale de cercetare. Astfel, se recomandă aprobarea pentru finanţare doar a proiectelor ce vor avea ca executori angajaţi-doctoranzi care în perioada de derulare a proiectului vor pregăti teza de doctorat. Pentru extinderea mediului de pregătire a doctoranzilor se impune necesitatea elaborării unor noi criterii de acreditare ştiinţifică a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, laboratoarele din cadrul instituţiilor de învăţământ superior, mediului de afaceri şi sectorului asociativ.

* * *

Practica europeană şi internaţională în domeniul studiilor doctorale de¬monstrează anumite tendinţe orientate spre considerarea doctoratului ca primă treaptă în cariera de cercetare. Merită a fi menţionate în acest sens cele 10 Principii Salzburg, document adoptat în 2007, pentru a formula o viziune consensuală, unitară asupra doctoratului: un singur obiectiv, trasee individuale, cadru comun:

1. componenţa cheie a doctoratului - este progresul cunoaşterii prin cercetare originală;
2. pregătirea doctorală reprezintă o parte integrantă a politicilor şi strategiilor instituţionale;
3. diversitatea formelor de pregătire doctorală;
4. doctorandul este cercetător la început de carieră cu drepturi şi responsabilităţi comensurabile;
5. recunoaşterea rolului crucial al supervizării şi evaluării;
6. necesitatea atingerii unei mase critice în studiile doctorale, folosind în acest scop expe¬rienţele bune (tip şcoală doctorală), testate în diferite ţări;
7. durata optimă a studiilor doctorale de 3-4 ani;
8. promovarea interdiscipli-narităţii în cercetare, a inovaţiilor şi abilităţilor transferabile;
9. creşterea mobilităţii internaţionale, interdisciplinare şi intersectoriale;
10. finanţarea adecvată şi sustenabilă.

* * *

Pe lângă faptul că studiile doctorale sunt considerate începutul unei cariere în cercetare, se atestă şi modificări în procesul de conducere a doctoratului: trecerea de la supravegherea individuală (relaţia conducător de doctorat - doctorand), la cea de includere a doctorandului în cadrul unui grup de cercetare, competenţele căruia devin determinante pentru pregătirea doctorandului. In sistemele educaţionale unde supravegherea individuală rămâne predominantă, se experimentează modele noi de tutoriat sau co-tutelă, cu conducători din instituţii diferite (în Spania există un conducător responsabil pe perioada pregătirii şi apoi un supervizor pentru elaborarea tezei).

O componentă obligatorie a studiilor doctorale devine mobilitatea doctoranzilor.

* * *

Chiar dacă se mai discută ideea unui doctorat european, este cert că nu există un model unic adoptat de statele comunităţii europene, fiind prezente diferite forme de evaluare şi finanţare, diverse forme de doctorat şi aranjamente instituţionale. Durata oficială şi recomandată pentru studiile doctorale este în majoritatea statelor de 3-4 ani, forma de studii la zi. Totuşi, perioada reală medie necesară pentru realizarea şi susţinerea cu succes a unei teze adecvate ce¬rinţelor şi formării tinerilor ca cercetători tinde să fie între 4 şi 5 ani.

* * *

În Europa se atestă acum diverse mecanisme de finanţare a studiilor doctorale (granturi competitive, sume fixe etc.), deşi tendinţa generală este de a acorda mai mult sprijin pentru programe doctorale decât pentru persoane individuale. în ceea ce priveşte statutul doctorandului, tendinţa generală este de a-1 considera şi student, dar şi tânăr cercetător aflat în prima fază a carierei de cercetare. Există ţări în care doctorandul este considerat exclusiv student (Estonia, Marea Britanie, Cehia), angajat (Danemarca, Olanda) sau are un statut mixt între cele 2 poziţii.

Studiile doctorale sunt considerate în Germania un program axat pe cercetare. Titlul de doctor în ştiinţă se acordă în toate domeniile ştiinţifice, fiind urmat, în cazul absolvenţilor care doresc să rămână în învăţământul universitar, de un titlu superior. De obicei, statul german finanţează doctoranzii prin burse şi prin programe de finanţare a cercetării, majoritatea doctoranzilor fiind angajaţi pe proiecte de coordonatorii ştiinţifici. în ultima perioadă se atestă introducerea noilor programe structurate şi a noilor forme de coordonare.

În Franţa durata studiilor doctorale este de 4 ani, dintre care: 1 an de pregătire şi 3 ani pentru realizarea tezei. Admiterea la doctorat este condiţionată de absolvirea unui program de studii masterale şi de obţinerea diplomei de studii aprofundate. Monitorizarea calităţii procesului de studii doctorale se realizează prin evaluarea doctorandului după primul an (prin acordarea unei diplome de studii aprofundate), pe parcursul doctora¬tului (prin evaluarea performanţei înregistrate la cursuri) şi la final - prin evaluarea tezei şi printr-un examen final.

* * *

Preluarea diferitor practici europene trebuie anticipată de efectuarea unor studii de impact, ce ar analiza consecinţele pe termen mediu şi lung ale reformelor efectuate. La nivel internaţional se atestă o atenţie sporită pe dimensiunea studiilor doctorale, nu doar în ceea ce priveşte pregătirea propriu-zisă a doctoranzilor, dar şi a angajării lor ulterioare conform specializării obţinute. Fiind parte componentă a circuitului ştiinţific mondial, ţara noastră nu poate ignora acest subiect de mare importanţă pentru sistemul naţional de cercetare.

Acad. Gheorghe DUCA, Dnd Sergiu PORCESCU

„FĂCLIA" Nr.46 (3206), 10 decembrie 2011