George DUCA, academician

Președintele Academiei de Științe a Moldovei, Gheorghe Duca, vorbește în cadrul unui interviu acordat pentru CURENTUL despre confruntarea din cadrul campaniei pentru alegerile președintelui AȘM, averea sa, numărul de prieteni, administrarea fondurilor din știință și despre proiectele la care lucrează în prezent.

C.: Stimate Dle academician Gheorghe Duca, ați obținut al treilea mandat de președinte al celui mai important for științific din Moldova și ați avut o campanie nu prea ușoară. A meritat confruntarea?

G.D.: Vreau să menționez de la bun început că sunt în al doilea mandat în contextul Codului cu privire la știință şi inovare a Republicii Moldova, pentru că un mandat a fost exercitat în cadrul unei alte legi care se numea Legea Academiei de Științe, pentru patru ani de zile. Codul științei inovării prevede numai două mandate cîte șase ani de zile. Dar aveți dreptate, un mandat a fost de patru ani și al doilea de șase ani.

A fost o campanie foarte complicată, foarte grea, la care nici nu m-am așteptat și nici nu m-am gîndit. Dacă știam că va fi organizată în felul acesta, nici nu participam. De ce? Pentru că, în Academia de Științe, în rîndul intelectualităților, ar trebui să prevaleze altceva și nu metodele de ponegrire. Sunt două metode, cred eu, de a ajunge la putere: una este cînd îți arăți capacitățile ca să-i convingi pe cei care te votează că ești cel mai bun și a doua este să ponegrești oponentul tău ca lumea să înceapă a-și închipui că acesta este o persoană care nu merită să fie votată. Mi se pare că oponenții mei au încercat să folosească a doua metodă.

Eu am încercat să demonstrez tuturor că am capacități, am realizat mai multe inițiative, am obținut bune rezultate și că sunt gata să continui mai departe ca să fiu președinte. Vreau să mulțumesc tuturor celor, care m-au susținut și au votat pentru mine. Și, totodată, nu o să mă supăr și pe cei care nu au votat și s-au rătăcit în toate minciunile care au fost expuse.

C.: După această campanie, numărul colegilor și prietenilor s-a redus sau a crescut?

G.D.: A scăzut. Drastic a scăzut. Și totuși noi am ajuns la final cu o echipă foarte bine consolidată, chiar dacă unii s-au retras, ne-au abandonat, s-au oprit din frica față de oponenții care ne șantajau.

Dar vreau să spun că acest fapt nu are importanță pentru că astfel de exerciții sunt exerciții de moralitate, de încercare a caracterului omului. Unele persoane pe care le-am sprijinit, am fost alături, din păcate și-au manifestat cinismul și imoralitatea.

C.: Ați fost acuzat de concurenți de mai multe ori, cum ar fi gestionarea proastă a banilor, că dețineți anumite proprietăți. Care e realitatea în acest sens?

G.D.: La moment, organele competente se ocupă de verificarea celor ce au scris oponenții mei. În privința administrării banilor, eu consider că noi i-am administrat corect, ceea ce au spus oponenții mei, este o invenție, fiindcă nu eu personal gestionez acești bani. Banii sunt gestionați de către Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică. Toți participă și votează.

Ceea ce ține de avere, eu în fiecare an îmi declar averea , salariile, indemnizațiile, de unde vin și impozitele. Banii i-am cîștigat, că am lucrat aici, peste hotare, că scriu cărți, predau lecţii şi din invenții. Ar trebui să plece cineva în Spania, în Italia ca să vadă că eu nu am vile peste hotare. Tot ce am investit și făcut, am realizat aici, în Moldova. Eu cîștig nu rău, dar eu muncesc destul de mult. În primul rînd, sunt cercetător și asta îmi aduce mie cîștigul principal.

C.: Totodată și CNI a anunțat că nu ați fi declarat o parte din avere. Care e situația în acest sens?

G.D.: Cum am mai spus, tot ce am scris în declarația mea de avere este deschis, este publicat pe site-ul autorităţii competente. Altceva nu am ce să spun. Dacă, într-adevăr, mai există undeva scris pe numele meu vreo casă, vreo întreprindere și eu nu știu despre asta, o să aflăm.

C.: Ce priorități pe termen lung aveți stabilite? Sunteți mulțumit de rezultatele comunității științifice ?

G.D.: Eu tot timpul nu am fost mulțumit de mine și nu am fost mulțumit nici de colegii mei, pentru că mie mi se pare că noi ar trebui să lucrăm mai eficient.

C.: Ce planuri aveți vizavi de fondurile europene de care beneficiază AȘM? În ce direcție vor fi orientate?

G.D.: Vreau să informez și să comunic tuturor celor care cred astfel. Noi nu primim și nu am primit niciodată bani la direct nici de la europeni, nici de la americani. De la ruși, de fapt, înainte primeam, dar de la alte țări niciodată nu am primit fonduri așa cum primesc alte ministere pentru infrastructură, pentru agricultură, pentru energetică, pentru dezvoltare. Nici o comunitate științifică din lume nu este finanțată în felul în care sunt finanțate alte sectoare. Comunitatea științifică din Republica Moldova participă la concursurile programelor comunitare științifice și inovaționale, cîștigă proiectele și le implementează în țară.

Sarcina noastră, a Academiei de Științe este de a-i pregăti, de a-i învăța, de a-i instrui pe ai noştri ca ei să participe și să cîștige.

C.: În opinia Dvs., care sunt 5 cele mai tari invenții ale academicienilor din R. Moldova?

G.D.: Noi avem cîteva domenii, unde am putea să identificăm sau să apreciem persoane remarcabile.

De exemplu, avem un domeniu care se numește mecanica fină. Liderul acestui domeniu este academicianul Ion Bostan, rectorul Universității Tehnice din Republica Moldova, care a elaborat diverse metode de o eficacitate impecabila împreună cu dr.hab. Viorel Bostan, feciorul său. A rezolvat o ecuație matematică, care a făcut posibilă punerea în mișcare a elicei unei instalații eoliene care produce curent electric, ca să înceapă a se învîrti la o viteză a vîntului mai mică decît cele actuale.

Dacă vorbim despre sanocreatologie, îl avem pe academicianul Teodor Furdui care a venit cu niște abordări fundamentale asupra procesului de fortificare a sănătății omului.

Încă un exemplu: împreună cu colegii de la Institutul de Chimie, au fost elaborate cîteva metode de obținere a substanțelor cu diferite proprietăți. Dl Tudor Lupașcu, directorul institutului a elaborat o metodă de extragere din produse secundare vinicole a unei substanțe care a numit-o Enoxil. Această substanță are proprietăți antiseptice care se utilizează actualmente la diferite tratări virotice.

Sau profesorul Flur Macaev care împreună cu Veaceslav Boldescu au elaborat o tehnologie de obținere a unor substanțe purtătoare de antibiotice în organismul omului.

O altă invenție aparține Membrului de Onoare al Academiei de Științe a Moldovei, prof. Sava Costin. Acesta a inventat o proteină responsabilă de regenerarea celulelor care oferă posibilitatea de a prelungi viața omului.

C.: La ce proiect lucrați la moment?

G.D.: Vreau să realizez a doua reformă. Prima reformă am realizat-o în 2004. A doua reformă, este ceea ce am vorbit anterior. Aș vrea să creăm un sistem care va fi mai efectiv în administrarea banilor, în crearea rezultatelor finale a cercetării care vor fi implementate în practică imediat. Dacă vorbim de cercetare, vreau să vă spun că lucrez asupra mai multor probleme legate de obținerea substanțelor cu proprietăți antioxidante, obținerea substanțelor cu proprietăți din nano-compoziție care ar putea să fie utilizate în diferite instalații care folosesc nano-materiale pentru transmiterea curentului electric, informației. Și mai studiez procesele care au loc în mediul ambiant și în societate legate de poluarea mediului. Pentru că la noi, dacă viteza poluării mediului va crește continuu și va fi mai mare decît viteza de autopurificare , atunci ne vom trezi pe un pămînt plin cu gunoi.

C.: Ce regretați?

G.D.: Regret că am fost ales să mă consacru problemelor administrative. Regret că timpul care trebuia să îl dedic cercetării s-a micșorat din cauză că eu mă ocup cu administrarea. Acesta este unicul regret.

C.: Cum vă vedeți peste 10 ani?

G.D.: Peste 10 ani mă văd cercetător. Voi fi cercetător și mă voi ocupa intensiv cu cercetarea, atît timp cît voi avea sănătate și putere.

Autor: Diana Cebotari
Foto: Andrei Boguş

Sursa: curentul.md