George DUCA, academician

La 12 octombrie curent am lansat un apel public adresat politicienilor și tuturor actorilor implicați în cercetare să abandoneze ideea ciopârțirii comunității științifice în feude, împărțirea în al tău și al meu.

Am anticipat evenimentele care s-au produs ulterior, inclusiv în cadrul ședinței Guvernului Republicii Moldova din 28 octombrie 2015, în timpul discuției Acordului de parteneriat dintre Guvern și Comunutatea științifică.

Actualmente, devine tot mai relevant să învățăm din experiența guvernărilor precedente, să lăsăm în urmă interesele înguste și să asigurăm transparența procesului de reformă a domeniului științei. Academia, în acest sens, a pledat și pledează pentru dialog, unitate și consolidare. Toate discuțiile referitoare la reforma științei trebuie să producă un rezultat palpabil pentru cercetători, așa cum s-a întâmplat în 2004, când s-a adoptat Codul cu privire la știință și inovare, lege care nu „s-a umplut cu parafină”, dar ne-a adus în Spațiul European de Cercetare, a îmbunătățit indicatorii de performanță, a atras peste 30% de tineri în cercetare ș.a.m.d.

Dezideratul pentru care pledează comunitatea științifică, inclusiv Academia de Științe, este fundamentat de cadrul juridic național. Mai jos, câteva raționamente juridice:

În temeiul Legii cu privire la Guvern nr. 64 din 31.05.1990, articolul 2, alineatul 31), cu modificările și completările ulterioare, Guvernul Republicii Moldova asigură transparența în procesul elaborării și adoptării hotărârilor, dispozițiilor și ordonanțelor. Articolul 25 al aceleiași legi stabilește că Guvernul asigură transparența activității sale. În acest scop, executivul, din oficiu sau la inițiativa cetățenilor, a asociațiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părți interesate, dispune, în conformitate cu legea, consultarea publică a proiectelor de acte ale Guvernului care pot avea impact economic, de mediu și social (asupra modului de viață și drepturilor omului, asupra culturii, sănătății și protecției sociale, asupra colectivităților locale, serviciilor publice).

Totodată, Legea privind actele legislative nr. 780 din 27.12.2001, cu modificările și completările ulterioare, la articolul 21, alineatul (1), stabilește că proiectul de act legislativ, însoțit de nota informativă, se transmite spre avizare autorităților și instituțiilor interne și externe interesate și se supune procedurii de consultare publică, în modul stabilit de lege.

Având în vedere procedura legală expusă mai sus, excluderea Academiei de Științe a Moldovei din procesul de consultare publică a unui proiect ce vizează activitatea, precum și dezvoltarea ulterioară a acesteia, este o încălcare gravă a procedurii legale de aprobare a actelor normative, ale cărei efecte trebuie remediate în cel mai scurt timp. Pe viitor, asemenea practici vicioase sunt inadmisibile în activitatea Guvernului.

Reamintesc că, în temeiul articolului 71 al Codului cu privire la știință și inovare nr. 259 din 15.07.2004, Academia de Științe a Moldovei este coordonator plenipotențiar al activității științifice și de inovare al țării. Acest statut conferit de lege implică participarea plenară a forului științific la consultarea proiectelor de acte normative, relevante pentru acest domeniu.

În temeiul articolului 15, alineatul 1) al Legii cu privire la Guvern, nominalizată mai sus, Guvernul Republicii Moldova promovează o politică unitară în domeniul științei și tehnicii, asigurând crearea bazei tehnico-materiale necesare dezvoltării lor.

Concomitent cu prevederile legale menționate, Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2015-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.680 din 30.09.2015, la compartimentul B. Inovații, cercetare și dezvoltare tehnologică, stabilește responsabilitatea comună a Ministerului Economiei, Ministerului Educației și Academiei de Științe a Moldovei de a asigura reformarea guvernării sistemului național de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare în vederea adoptării unui model mai deschis, incluziv și transparent (punctul 1 al compartimentului) și elaborarea și modificarea cadrului normativ și legislativ aferent procesului de reformare a guvernării sistemului național de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare (punctul 1.2 al compartimentului). Termenul de realizare a acestor acțiuni este trimestrul IV al anului 2016.

Ținând cont de situația din țară, consider că este stringent necesar ca știința să aibă o participare și o influență mai mare în societate. În acest sens, prioritatea zero a comunității științifice pentru următorul program de activitate a Guvernului este reformarea sustenabilă a sistemului național de cercetare.

Academia de Științe, în conformitate cu procedura legală, a lansat spre discuții publice un proiect de consens, întruchipat în Concepția reformei domeniului de cercetare-dezvoltare. Concepția, precum și proiectul de modificare și completare a cadrului legislativ în sfera științei și inovării, ia în calcul recomandările parvenite de la autoritățile publice, entitățile competente naționale și internaționale (inclusiv 3 evaluări efectuate de către experți delegați de Comisia Europeană), și este în corespundere cu prevederile Codului Educației.

Ce presupune reforma propusă de Academia de Științe a Moldovei?

1. Edificarea Consiliului Naţional pentru Cercetare-Dezvoltare (CNCD) ca organ consultativ al Primului-ministru, care examinează proiectele de politici în domeniul cercetării propuse de autorități, le recomandă Guvernului și propune volumul mijloacelor financiare bugetare necesare pentru realizarea lor. Consiliul este similar celor utilizate în mai multe state: Finlanda, Franța, Norvegia, Marea Britanie, Canada, Japonia, etc.

2. Constituirea Agenției Naționale pentru Cercetare și Inovare (ANCI) care va reprezenta autoritatea administrativă centrală, responsabilă de elaborarea și realizarea politicilor în domeniul cercetării-inovării, de distribuirea alocațiilor bugetare pentru proiecte în bază de concurs.

Agenția va elabora Programul Naţional de Cercetare, care va deveni principalul instrument de promovare a politicii de stat în domeniul științei și va asigura corelarea acestor politici cu prioritățile de dezvoltare economică și socială.

3. Instituirea finanțării din trei surse:

1) finanțarea instituțională acordată de către fondator, necesară pentru cheltuielile de bază aferente activității de cercetare și care reprezintă: regie, salarizare a unui număr anumit de cercetători, a personalului de conducere și cel auxiliar.
2) finanțarea competitivă, care se va efectua exclusiv în bază de concurs public pe criterii de performanță, organizată de Agenție pentru toate instituțiile din domeniu.
3) cofinanțarea, finanțarea obținută, în special din mediu privat și fonduri sectoriale.

4. Reformarea Academiei de Științe a Moldovei (AȘM). AȘM va reprezenta o instituție de interes național în domeniul cercetării-dezvoltării, persoană juridică de drept public, autonomă, care funcționează pe principiile autoadministrării. În componența AȘM vor rămâne organizațiile fondate de Academie, organul decizional fiind Adunarea Generală și Prezidiumul. În cadrul AȘM vor funcționa trei secții de științe, care vor fi responsabile de expertiza publică, monitorizarea și raportarea rezultatelor organizațiilor subordonate. Orice organizație de cercetare din țară se poate afilia la AȘM. AȘM va fi finanțată de la bugetul de stat și alte surse, alocațiile pentru instituție fiind prevăzute separat în Legea cu privire la bugetul de stat.

Proiectul prevede excluderea competențelor AȘM de elaborare a politicilor de stat în domeniul științei și inovării, aceste competențe fiind atribuite ANCI. În temeiul Codului educației, din competența AȘM se exclud și prerogativele ce vizează politicile în domeniul doctoratului.
AȘM va gestiona și va organiza managementul resurselor financiare, destinate institutelor din cadrul academiei și rămâne organizatoare a postdoctoratului.

5. Reorganizarea Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare prin comasarea acestuia cu Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional pentru formarea unei autorități independente de evaluare și asigurare a calității în învățământul superior și cercetare.

Astfel, este oportun să purtăm discuții publice asupra unui proiect care corespunde atât exigențelor legale, cât și responsabilităților trasate de principalele documente de politici de importanță națională. Pentru aceasta pledează comunitatea științifică, inclusiv Academia de Științe a Moldovei. Or, situația examinării unui proiect de act normativ elaborat fără respectarea prevederilor legale, în special a tehnicii legislative, depășește limitele cadrului juridic actual, sau în cea a promovării unui proiect elaborat în cadrul Guvernelor anterioare, ar atrage procedura legală de reavizare, continuarea dezbaterilor publice, precum și trecerea la procedura de aprobare în cadrul Guvernului, acțiuni nefondate.

Președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad., prof. Gheorghe Duca