Gheorghe DUCA, academician

doctor habilitat în chimie, profesor universitar
preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Republica Moldova
Home Harta site-ului CV

R. Moldova ar putea deveni o Elveţie Est-Europeană de toată frumuseţea!

La solicitările partenerilor noştri din România, a diasporei ştiinţifice si culturale, Centrul Media al AŞM face public discursul ţinut de preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Gheorghe DUCA, în cadrul Asambleei AŞM, care şi-a desfăşurat lucrările la 4 martie 2010

 „Dragi colegi şi distinşi oaspeţi! Stimate domnule prim-ministru!

Rapoartele prezentate anterior demonstrează faptul că, în pofida greutăţilor cu care s-a confruntat Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) în anul 2009 - stoparea, apoi, reducerea finanţării cu 35%, comunitatea ştiinţifică a obţinut rezultate cu care se poate mândri.

Unele dintre performanţe au completat tezaurul ştiinţific al Republicii Moldova (RM), altele - vor constitui o platformă pentru dezvoltarea unor ramuri strategice ale economiei naţionale.

Bucură şi de-a dreptul impresionează producţia poligrafică realizată în anul 2009.

Rezultatele Dvs, dragi colegi, obţinute în cadrul institutelor Academiei, instituţiilor ramurale şi centrelor universitare, reprezintă o bază solidă pentru dezvoltarea ştiinţei şi sporirea impactului cercetării asupra societăţii în anii ce urmează.

Onorată asistenţă,

înainte de a puncta unele obiective pe termen scurt şi mai lung, aş dori să readuc în actualitate cuvintele marelui om politic al secolului trecut Winston Churchill - „O gloată de oameni devine o naţiune, dacă îndeplineşte două condiţii: Prima - să aibă un trecut comun şi cea de-a doua - să aibă proiecte comune pentru viitor”.

Nu am amintit aceste cuvinte în zadar. Noi, cei care trăim în RM, stat postsovietic cu o mentalitate specifică, avem discuţii, pe puţin spus controversate, privind trecutul nostru, dar, poate şi mai grav, avem mari incertitudini şi frământări privind viitorul nostru.

Cu regret, mai există încă diferite opinii referitoare la problemele de ordin identitar - lingvistic şi istoric. Chiar dacă sunt un savant chimist, pe mine aceste dimensiuni spirituale mă dor cu adevărat şi mi se sfâşie sufletul când văd ce ni se întâmplă. Nu trebuie să ne supărăm, însă, pe cei mai puţin informaţi, ci să ne înarmăm cu răbdare şi să explicăm adevărul conaţionalilor, făcând uz de forţa argumentului ştiinţific. Trebuie să ţinem cont de faptul că am trăit aproape 200 de ani de drame istorice, timp de două secole am plutit în derivă... Pe fondul acestor realităţi vitrege, consider o datorie de onoare a savanţilor noştri să fie mai activi, mai cu prezenţă la tribunele mass-media pentru popularizarea datelor de ordin istoric şi lingvistic, să conlucreze cu cercetătorii din ţările vecine pentru valorificarea documentelor istorice, astfel încât să vină cu argumente incontestabile, cu răspunsuri clare, pe înţelesul omului simplu, la întrebări care, uneori, îl descurajează, iar alteori, îl supără şi îl învrăjbeşte în relaţia cu vecinii săi. Savanţii trebuie să spună Adevărul, cu pilde şi blajinitate, ca Hristos, fără aere de superioritate. Aceasta ne va ajuta să fim înţeleşi de la vlădică la opincă şi să consolidăm astfel societatea, or, fără aceasta armonie dintre oameni, nu va mai conta nici munca noastră.

Onorat auditoriu,

am lucrat mai mulţi ani în Occident şi sunt ferm convins că, în cazul în care în RM toţi oamenii potriviţi ar fi la locul potrivit, atunci, în numai 3-5 ani, am avea o Elveţie Est-Europeană de toată frumuseţea! Noi dispunem de un asemenea capital intelectual. Consider că la această etapă istorică, datoria noastră este să contribuim, înainte de toate, la sporirea bunăstării populaţiei RM şi la ridicarea prestigiului statului nostru în plan extern.

Un prim imperativ al comunităţii ştiinţifice din RM îl reprezintă participarea acesteia la crearea de noi cunoştinţe şi valorificarea lor în pregătirea cadrelor cu gândire modernă, pragmatică, pentru a putea influenţa direct toate sectoarele economiei naţionale, altfel spus, se impune integrarea cercetării-inovării în procesul educaţional. În acest sens, este important să conştientizăm faptul că, în condiţiile RM, acest proces poate fi realizat pe două dimensiuni. Pe de o parte, trebuie întărită componenta de cercetare în universităţi, iar pe de altă parte, urmează a fi dezvoltată componenta educaţională, iniţiată în cadrul Clusterului educaţional ştiinţific al AŞM.

Cred că este extrem de importantă canalizarea eforturilor de cercetare în vederea susţinerii sectorului de producere. Punând un accent special pe Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM), prin propuneri de tehnologii performante, vom fabrica produse noi, inovaţionale, competitive pe piaţă, în scopul asigurării securităţii alimentare, ecologice, energetice etc. Toate acestea pentru diminuarea dependenţei RM faţă de importurile de mărfuri şi servicii.

Un aport real al ştiinţei la dezvoltarea statului nostru ar putea constitui elaborarea unui model de dezvoltare economică al RM, bazat pe cercetări fundamentale privind oportunităţile şi riscurile economiei naţionale în contextul globalizării, prin prisma situaţiei geopolitce şi a conflictului trasnistrean.

Un obiectiv strategic este asigurarea sănătăţii publice, păstrarea şi fortificarea sănătăţii oamenilor. E necesar un program de promovare a modului sănătos de viaţă, precum şi de asigurare a unui nivel normal de alimentare, de aprovizionare cu apă. Avem nevoie şi de o nouă abordare a dimensiunii de sănătate - educaţia fizică.

Sunt sigur că, aducându-ne contribuţia la realizarea obiectivelor menţionate, de importanţă vitală pentru neamul nostru, vom edifica un stat puternic, cu cetăţeni bucuroşi de viaţă, paşnici, uniţi, iar prestigiul savanţilor în societate va creşte simţitor.

Dragi prieteni,

Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (CSŞDT) îşi propune următoarele obiective strategice:

Pornind de la raţiunea că cercetătorii, comunitatea ştiinţifică din RM constituie cel mai de preţ capital intelectual al acestui stat, consider o datorie a conducerii Academiei de Ştiinţe ca, în ciuda crizei economice, să susţină şi să valorifice acest capital preţios, să promoveze cercetătorii autohtoni în lume, să susţină şcolile academice şi să stabilească punţi durabile de colaborare cu diaspora, cu personalităţile notorii, care-şi trag rădăcinile de pe aceste meleaguri, în vederea accelerării procesului de aderare a RM la UE.

Ne propunem susţinerea în mod prioritar a ştiinţei fundamentale, ca sursă de cunoaştere, racordând această dimensiune a cercetării la necesităţile de dezvoltare a RM. În identificarea obiectivelor şi priorităţilor sferei ştiinţă-inovare, pentru următorii ani, e necesară o îmbinare inteligentă a tendinţelor ştiinţei mondiale cu imperativele societăţii noastre.

Programele de cercetări aplicative trebuie, de asemenea, revizuite şi ajustate la necesităţile RM, la potenţialul uman, financiar şi tehnic existent în cercetare. Se impune o reevaluare la nivel de centre, laboratoare, institute, tematica cercetărilor.

Performanţele cercetărilor fundamentale urmează a fi apreciate prin articole, studii în reviste prestigioase, recenzate, iar cele din sfera cercetărilor aplicative vor fi validate în continuare în parcuri şi incubatoare.

Comunitatea ştiinţifică trebuie antrenată energic în crearea sistemului de perfecţionare a cadrelor din domeniul antreprenoriatului inovaţional. E necesară o inventariere a potenţialului inovativ, dar şi o îmbunătăţire a conexiunii între cercetare şi agenţii economici, prin mecanisme de cofinanţare în soluţionarea problemelor de ordin practic. Un obiectiv important pentru anul 2010 este ajustarea activităţii CSŞDT, CNAA si AGEPI la sistemul EUROSTAT şi implementarea indicatorilor de performanţă a cercetării, care ne vor permite:

  • monitorizarea dinamicii dezvoltării cercetării la nivel naţional şi internaţional;
  • stimularea competitivităţii;
  • perfecţionarea criteriilor de selectare a proiectelor de cercetare;
  • asigurarea transparenţei cercetării în societate.

Optimizarea infrastructurii de cercetare va rămâne şi pentru următorii ani una dintre sarcinile principale, accentul major urmând a fi pus pe crearea Clusterilor ştiinţifico-tehnologice şi ştiinţifico-educaţionale, ca fiind forme superioare de organizare a ştiinţei, educaţiei şi inovării. Se impune perfecţionarea structurii instituţiilor de cercetare.

Trebuie reexaminate ofertele pentru achiziţiile de echipament. Abordările şi cercetările savanţilor urmează a fi la unison cu cerinţele societăţii noastre şi cu noile provocări ale mileniului.

Cooperarea internaţională la cercetări fundamentale, aplicative şi de inovare urmează a fi asigurată prin acorduri bilaterale. În curând, vom asigura această cooperare şi la un alt nivel, cel al UE, prin semnarea Acordului de asociere la Programul Cadru 7, care va permite cercetătorilor din RM să se încadreze, ca membri cu drepturi depline, în comunitatea ştiinţifică din Europa.

In condiţiile crizei economice ia o nouă amploare exodul tinerilor cercetători. Se impun eforturi susţinute în vederea stimulării rămânerii în Moldova a tinerilor, precum ar fi majorarea salariilor, construcţia unor cămine, a unor blocuri locative.

Rezumând cele spuse, obiectivele anunţate trebuie să amplifice impactul cercetării în societate, să transforme investiţiile făcute în capitalul uman în beneficii publice curente şi de perspectivă.

Onorat public,

au trecut patru ani de la implementarea Codului pentru ştiinţă şi inovare. Am lucrat mult la elaborarea şi crearea acestui sistem de legi, care reglementează întreg domeniul de cercetare din RM, dar şi mai multe eforturi au fost depuse la promovarea şi implementarea Codului.

Suntem conştienţi de faptul că unele aspecte ale Codului pot fi modificate, mai cu seamă, din perspectiva apropiată a adoptării Codului educaţiei. Nu se pune la îndoială necesitatea unor schimbări, ajustări, îmbunătăţiri, dar... nimeni nu poate nega faptul că finanţarea pe care am obţinut-o până în prezent, că infrastructura de cercetare pe care am creat-o şi deschiderea internaţională de care beneficiem cu toţii, se datorează ANUME faptului că acest sistem de legi s-a dovedit a fi unul funcţional, în beneficiul cercetării şi al RM.

Profit de reuniunea de astăzi pentru a mulţumi sincer colegilor care m-au susţinut la începuturile mandatului meu, dar şi celor, care în ultimele luni, marcate de discuţii controversate, de atacuri absurde şi sterile, cu substrat pecuniar, au fost mai presus de interesele lor personale şi au apreciat la justa valoare elementele pozitive ale Codului pentru ştiinţă şi inovare.

Ţin să aduc sincere mulţumiri, totodată, membrilor Asambleei, conducătorilor de institute academice, universităţi şi institute ramurale, dar şi întregii comunităţi ştiinţifice, pentru sacrificiile făcute întru dezvoltarea ştiinţei şi inovării din RM, domenii în care aţi dovedit că se pot face fapte mari şi cu mijloace mai mici, fapte/realizări demne de toată consideraţiunea.

Sper că anul 2010 va fi unul istoric pentru ştiinţă, acesta va fi anul în care ni se va împlini un vis altădată imposibil - integrarea savanţilor autohtoni în comunitatea ştiinţifică din spaţiul UE. Negocierile sunt în fază finală şi aceasta ne va da posibilitatea să avem acces la imensele fonduri europene, să îmbunătăţim cercetarea şi să ridicăm prin performanţele noastre economia naţională.

Din partea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică vă urez tuturor sănătate, curaj, noi realizări pe cărările necunoscute şi spinoase ale cunoaşterii.

Să ştim să fim întotdeauna alături, uniţi într-o suflare, conştienţi că numai împreună putem rezista, cerceta şi crea.

Primăvară fericită, plină de energii creatoare! Mărţişor aducător de iubire în suflet şi în Academie!”