Gheorghe DUCA, academician

doctor habilitat în chimie, profesor universitar
Președintele Societății de Chimie din Republica Moldova

Republica Moldova
Home CV

Săptămîna: Moldova îşi extinde aria de cercetare

Interviu cu acad. Gheorghe Duca, preşedintele AŞM

- Dl Preşedinte, recent, aţi participat la Conferinţa internaţională „Îmbunătăţirea Cooperării Internaţionale Europene şi Parteneriatul Estic (PE) în Cercetare, Dezvoltare şi Inovare”, care şi-a ţinut lucrările la Vilnius şi care a reunit reprezentanţi ai comunităţilor ştiinţifice din toate statele PE, statele membre ale UE, precum şi reprezentanţi ai Directoratelor Generale ale Comisiei Europene. Care a fost scopul acestei conferinţe şi ce probleme comune societăţilor noastre au fost abordate?

- Într-adevăr, la invitaţia Comisiei Europene, am condus delegaţia comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova la acest eveniment organizat de către Preşedinţia Lituaniană în Consiliul Uniunii Europene. După cum ştiţi, Programul Cadru 7 pentru Cercetare şi Inovare al Uniunii Europene (PC7) se finalizează în acest an şi a fost necesar de evaluat performanţele obţinute de către ţările Parteneriatului Estic. Totodată, începînd cu anul viitor, va fi lansat următorul Program Cadru pentru Cercetare şi Inovare „Orizont 2020”, la care Republica Moldova deja şi-a exprimat formal intenţia de asociere.

Oficialii europeni conştientizează aportul comunităţilor ştiinţifice din ţările PE, inclusiv al Republicii Moldova, precum şi aspiraţiile de integrare în Spaţiul European de Cercetare, motiv pentru care un subiect aparte al conferinţei a fost consolidarea cooperării instituţiilor europene responsabile de cercetare cu cele din PE.

Principalele discuţii în cadrul conferinţei s-au axat pe rolul-cheie al cercetării şi inovării în structura comunităţii europene. Ţin să remarc în acest context că orice iniţiativă europeană porneşte din cercetare, iar ţările din Parteneriatul Estic urmează să preia acest model de administrare şi să-l transpună la nivel naţional. Pentru implementarea acestui deziderat, structurile europene demonstrează o deschidere deplină faţă de noi şi contribuie nemijlocit la acest proces. În ceea ce vizează Republica Moldova, primii paşi în această direcţie au fost făcuţi în 2012, odată cu asocierea la PC7.

- Care a fost intervenţia Dumneavoastră la această conferinţă?

- Discursul meu a fost axat pe trei aspecte esenţiale. În primul rînd, am vorbit despre valorificarea oportunităţilor oferite de asocierea la PC7 în dezvoltarea sistemului naţional de cercetare. Fiind unica ţară asociată la PC7 din cadrul PE, Republica Moldova are cea mai mare deschidere faţă de Spaţiul European de Cercetare şi în acest sens, în perioada derulării PC7, am utilizat soluţiile propuse de instituţiile europene pentru a consolida capacităţile naţionale în domeniul ştiinţei. Consider că aceasta este misiunea noastră primară ca, în cooperare cu europenii, să dezvoltăm infrastructura ştiinţifică şi inovaţională, să oferim cercetătorilor oportunităţi de mobilitate şi să întărim managementul cercetării. Anume acest aspect se resimte astăzi în ştiinţa moldavă, aproape de finalul PC7, cercetătorii noştri beneficiază de drepturi depline în mobilitate, au acces la infrastructura de vîrf europeană, iar instituţiile de cercetare îşi consolidează colaborarea cu centrele de excelenţă ştiinţifică europene. Dinamica noastră de implementare a reformelor nu a rămas neobservată de comunitatea europeană, în scurt timp, după consumarea procedurii legislative din Parlament, urmează să beneficiem de mai mult de 500 de mii de euro, care sînt returnaţi Guvernului Republicii Moldova din cotizaţia plătită pentru PC7, anume pentru performanţa comunităţii ştiinţifice. Aceşti bani urmează să-i valorificăm într-un apel de proiecte de infrastructură şi echipament ştiinţific.

Al doilea aspect pe care l-am abordat este cel al dinamicii proiectelor PC7 cîştigate de cercetătorii din Republica Moldova. Pot spune cu mîndrie că au fost depuse peste 300 de propuneri de proiecte, dintre care 53 au fost acceptate spre finanţare. În cadrul PE, ocupăm poziţia a treia după productivitate, iar rata de succes a proiectelor moldave este peste media celor din statele PE. În ultimii doi ani, numărul de propuneri de proiecte este egal cu cel din perioada 2007-2011 (5 ani). Este crucial să asigurăm continuitatea acestui proces în următorul program european.

În contrast cu succesele noastre, există şi anumite aspecte care necesită a fi îmbunătăţite. Sistemul de cercetare-inovare din Republica Moldova a fost printre primele din PE, care a fost evaluat de către comunitatea ştiinţifică europeană prin exerciţiul de peer-review. Pe parcursul anului 2011, 6 experţi internaţionali, delegaţi de structurile europene, au efectuat o analiză amplă a tot ceea ce înseamnă ştiinţă în Republica Moldova. Acest exerciţiu s-a soldat cu un set de recomandări, care stă la baza elaborării strategiei naţionale de cercetare, precum şi a pachetului de reforme implementat de către Academia de Ştiinţe a Moldovei.

- Ce vorbesc europenii despre ştiinţa din Republica Moldova?

- În linii generale, cooperarea în domeniul cercetării şi inovării în spaţiul PE este considerată o istorie de succes a UE. Statele PE în PC7 au acumulat 516 participări în 309 acţiuni. La capitolul performanţă, regiunea a devansat statele terţe din zona Sud-Mediterană. Iar la acest succes, indiscutabil, a contribuit şi Republica Moldova. Oficialii europeni apreciază rapiditatea cu care comunitatea ştiinţifică moldavă asimilează bunele practici pertinente cercetării. Ca să exemplific cele spuse, în mai puţin de doi ani, am reuşit să avem reprezentanţi în majoritatea (18) structurilor de administrare a apelurilor de proiecte (Comitete de program), am creat Oficiul pentru Ştiinţă şi Tehnologie al Moldovei pe lîngă UE, am consolidat reţeaua Punctelor Naţionale de Contact, am aderat la Carta Europeană a Cercetătorilor şi la Codul de Conduită pentru Recrutarea Cercetătorilor, am aderat la platforma de mobilitate Euraxess. Această listă poate fi extinsă, dar cel mai important este că am demonstrat şi sîntem recunoscuţi ca o comunitate flexibilă şi receptivă, care cunoaşte exact vectorul său de dezvoltare. Acest deziderat este confirmat şi de premiul acordat recent de către Fondul Internaţional al Mării Negre-Mării Caspice comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova, pentru că este primul şi, deocamdată, unicul domeniu integrat în comunitatea europeană.

- În cadrul Conferinţei aţi avut mai multe întrevederi, printre care una cu ministrul Educaţiei şi Ştiinţei al Lituaniei, Dainius Pavalkis, şi cu rectorul Universităţii din Vilnius, Prof. Jurnas Banys. Cu ce probleme se confruntă sistemul lor educaţional şi ce aţi aflat nou, ce poate fi preluat de sistemul nostru naţional de educaţie?

- Vreau să vă spun că triunghiul cunoaşterii, educaţia-cercetarea-inovarea, este implementat plenar în Lituania. În cadrul întrevederii, am sesizat că problemele cu care se confruntă astăzi Republica Moldova, la nivel de politici de stat, deja au fost soluţionate de lituanieni.

În primul rînd, aş menţiona că, la nivel naţional, în Lituania, educaţia şi cercetarea sînt recunoscute drept priorităţi strategice. Sistemul lituanian de cercetare şi educaţie este bine pus la punct. Guvernul finanţează prioritar concursurile pentru proiecte din domeniul ştiinţelor naturale şi exacte, 85%, domeniului socioumanist revenindu-i o pondere de 15%. Finanţarea are loc în baza granturilor individuale sau pentru grupuri de cercetători. Centrele de cercetare ocupă un loc primordial în soluţionarea problemelor statului şi sînt în continuă interacţiune fie cu autorităţile centrale, fie cu cele locale. În contrast cu Republica Moldova, Lituania are doar 14 universităţi, dintre care 4 sînt private, menirea cărora este de a produce cadre de înaltă calificare pentru economie şi cercetare. Pentru a fi abilitate să pregătească tineri într-un anumit domeniu, universităţile lituaniene trec printr-un proces de acreditare în care trebuie să demonstreze că posedă o masă critică de cercetători. Pentru a asigura interconexiunea cercetării şi educaţiei, Guvernul Lituaniei a aprobat reglementări ce limitează numărul de ore maxime pentru educaţie şi cercetare, o problemă actuală pentru Republica Moldova.

Similar cu procesul de evaluare internaţională parcurs de comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova este cel al Universităţii din Vilnius. Universitatea elaborează un raport de auto-evaluare, care mai apoi este prezentat unui grup de experţi internaţionali, care ulterior îşi expun recomandările. Evaluarea este focalizată pe domenii: management strategic, eficienţa guvernării universităţii, studii şi life-long learning, cercetare-dezvoltare şi cel mai important – impactul asupra dezvoltării regionale şi naţionale.

Ministerul de profil este responsabil de comanda tinerilor care urmează a fi încadraţi în cîmpul muncii. În acest sens, ministerul direcţionează fondurile necesare acelor domenii în care se constată un neajuns de specialişti. Este de menţionat că, prin decizie guvernamentală, este limitat numărul de locuri disponibile pentru studii la specialităţile de drept, economie şi management, fiind în acelaşi timp susţinute cele în domeniul chimiei, fizicii, ingineriei şi al medicinei.

Experienţa Ţărilor Baltice, în linii generale, justifică parcursul comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova. În opinia ministrului, banii alocaţi pentru sectorul de cercetare şi inovare, la momentul actual, nu constituie o investiţie suficientă, fapt pentru care comunitatea ştiinţifică lituaniană este încurajată să participe cît mai activ la programele europene.

Ministrul Pavalkis şi-a exprimat suportul pentru reuşita comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova, acceptînd propunerea de a iniţia un concurs de proiecte bilaterale, care, în cel mai scurt timp, va fi realizat în baza unui acord de colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei.

- Declaraţia Conferinţei de la Vilnius propune stabilirea în calitate de prioritate naţională pentru ţările din Parteneriatul Estic cercetarea şi inovarea. Cît de valabil este acest deziderat pentru Republica Moldova?

- Deşi reuşita PE, privită în ansamblu, este una de succes, fiecare stat, la nivel naţional, trebuie să promoveze ca prioritate strategică cercetarea şi inovarea. Din păcate însă, acest deziderat nu este valabil pentru toate ţările PE. Ucraina şi Georgia au, actualmente, un trend în ascensiune. Guvernele acestor state acordă o atenţie deosebită acestui domeniu.

Pentru Republica Moldova, acest deziderat este valabil parţial, în mare parte datorită comunităţii ştiinţifice şi reformelor implementate în domeniu. Cu regret vă spun că nu tot timpul factorii de decizie politică au contribuit la transformarea în realitate a acestui deziderat. Cu întîrziere au fost aprobate documente strategice pentru comunitatea ştiinţifică, precum noile priorităţi strategice pentru domeniul de cercetare racordate la cele europene, nomenclatorul specialităţilor ştiinţifice, armonizat cu clasificarea europeană, Acordul de parteneriat între Academie şi Guvern pentru anul curent. Pînă în prezent, comunitatea ştiinţifică aşteaptă adoptarea celui mai important document de politici în domeniu – strategia cercetării-dezvoltării Republicii Moldova pînă în 2020, care vine cu o nouă paradigmă, euroconformă, pentru comunitatea ştiinţifică.

- Cunoscînd prevederile Declaraţiei Conferinţei de la Vilnius, care ar fi următorii paşi pentru comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova?

- În contextul acestui eveniment, sînt tot mai convins că vectorul european de integrare, pe care l-a adoptat Republica Moldova, va beneficia enorm de mult de la construirea unei societăţi bazate pe cunoaştere la noi acasă. Pentru aceasta este necesar de a sprijini la maximum cercetarea şi inovarea, prin promovarea unei politici consecvente. La nivel de stat, la etapa actuală, este necesar a se identifica ca prioritate strategică cercetarea şi inovarea, a aproba strategia de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova pînă în 2020, pentru ca ştiinţa să fie aliniată la noua sa paradigmă, euroconformă.

Comunitatea ştiinţifică, în perspectiva asocierii la noul Program Cadru „Orizont 2020”, trebuie să se consolideze, să implementeze în continuare pachetul de reforme, bazat pe rezultatele evaluării internaţionale şi să demonstreze o performanţă, dacă nu similară, atunci mai înaltă în cadrul proiectelor europene.

- Dle preşedinte, Vă mulţumim pentru acordarea acestui interviu.

Au consemnat:
Eugenia Tofan,
Igor Serotila

Sursa: Săptămîna, Anul XXII - Nr. 42 (1086), 18 octombrie 2013