Gheorghe DUCA, academician

Stimate Domnule Președinte,
Distinși membri ai Academiei de Științe a Moldovei,
Dragi intelectuali ai Republicii Moldova,
Stimați ambasadori, deputați, miniștri, oameni de cultură și jurnaliști,
Onorată asistență,

Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la expunerea indubitabilă, univocă și fără drept de apel al comunității științifice privind denumirea corectă a limbii de stat (oficiale) a Republicii Moldova și 25 de ani de la revenirea la grafia firească a limbii române, la alfabetul latin.

În acest răstimp înaintașii noștri, personalități marcante, oameni de știință, cultură și creație, nu în ultim rând prieteni de spirit și idei ne-au părăsit, lăsând în urmă amintirea, testamentul, dar și mesajul de ideal, de speranță și cunoaștere - cel al limbii române.

In memoriam marilor dispăruți precum Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Dumitru Matcovschi, Eugeniu Coseriu, Nicolae Corlăteanu, Silviu Berejan, Valentin Mândâcanu, Eugeniu Grebenicov, Leonida Lari, Ion Dumeniuc și tuturor celor care nu mai sunt printre noi, propun să ținem un minut de reculegere.

Vă mulțumesc. Dumnezeu judecă în dreptate și adevăr.

Pe parcursul anilor, activitatea științifică a Academiei a produs multe realizări, atât de ordin fundamental cât și aplicativ. De la această tribună au fost rostite și confirmate multiple adevăruri științifice, care în virtutea circumstanțelor obiective și subiective, au fost acceptate, contestate sau date uitării. Un singur adevăr rămâne a fi întreg și exhaustiv - cel care, în primă instanță, a fost votat unanim, de cei 11 membri prezenți în cadrul ședinței lărgite a Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei și, ulterior, confirmat de către corpul academic prin Declarația Adunării Generale Anuale a Academiei de Științe a Moldovei - denumirea corectă a limbii de stat este LIMBA ROMÂNĂ.

Consecvența cu care a fost promovată această decizie a lăsat o amprentă asupra forului academic și membrilor săi. Uneori această amprentă, fie din ingerință politică sau socială, a umbrit realizările mai multor savanți. Încurajați de aceste evenimente am asistat, cu regret, la crearea de către pseudo-savanți a pseudo-științe, pe care nu le putem accepta și le combatem prin promovarea adevărului științific, cel afirmat astăzi de Academie, în virtutea rolului său în societate, cât și de înaintașii noștri.

Ecoul acestei decizii este simțit astăzi și nu rezidă doar în rolul Academiei - cel de for științific suprem și de consultant al autorităților publice, ci vine și din verticalitatea pe care o au savanții, precum și din datoria de aduce până la capăt cele începute în 1989.

Exemplificând cele expuse aș vrea să vă reamintesc că prin punerea în valoare a afinității latine și a limbii române, comunitatea științifică a contribuit direct la obiectivul prioritar al statului nostru - cel de revenire în spațiul marii familii europene.

În primul rând am fost fruntași în procesul de integrare în spațiu stiițific european. Am reușit să semnăm, alături de statele din Balcanii de Vest, Acordul de Asociere la Programul european pentru cercetare-inovare Orizont 2020. Prin această acțiune, comunitatea științifică s-a plasat în spațiul european de cercetare, acolo unde limba română este la ea acasă, alături de celelalte 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene.

În premieră am lansat Concursul Internațional pentru edificarea Monumentului Limbii Române, la care au fost recepționate proiecte de la oameni de creație din România, Canada și Republica Moldova. Câștigătorul concursului fiind Monumentul limbii române în formă de carte deschisă în plan circular, al sculptorilor români Vlad Basarab și Andrei Ciubotaru. Proiectul conține 20 de plăci din cupru în formă de file, pe care vor fi gravate fragmente din literatura română. Sperăm, că autoritățile vor accepta ca opera să fie edificată, dacă nu în scuarul academiei, atunci la Grădina Botanică al Academiei.

Finalitatea logică a Declarației Adunării Generale a Academiei de Științe a Moldovei privind statutul limbii române, adoptate acum 20 de ani, s-a regăsit în fundamentarea Hotărârii Curții Constituționale privind limba de stat al Republicii Moldova. O hotărâre care a pus în valoare un adevăr științific.

În final aș vrea să remarc, la 27 iunie 2014, în fața întregii comunități europene, Prim-ministrul Republicii Moldova a semnat Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, iar în discursul său, a anunțat că va vorbi în limba oficială țării lui și într-o limbă oficială a Uniunii Europene - în LIMBA ROMÂNĂ!

„O spun să mă audă și plin de floare pomul: „Și din mormânt voi spune mulțimii adevărul".

Îndrumându-mă de expresia gândirii membrului Academiei de Științe a Moldovei, Grigore Vieru, adevărul științific este temelia construcției tuturor statelor democratice, prospere, bazate pe cunoaștere. Și pentru a consolida acest deziderat în Republica Moldova, vin cu propunerea ca întreg corpul academic să-și asume răspunderea pentru elaborarea și promovarea actelor normative ce vizează reabilitarea Comisiei Naționale pentru Funcționarea Limbilor și ca documentele în original: Declarația Adunării Generale a Academiei de Științe a Moldovei din 28 februarie 1996, Hotărârea Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei din 9 septembrie 1994, precum și Opiniile specialiștilor-filologi să fie transmise și să constituie o expoziție permanentă la Muzeul Național de Istorie a Moldovei.