Gheorghe DUCA, academician

Într-un interviu acordat recent Valentinei Ursu, Radio Europa Liberă, privind evoluția Republicii Moldova, calea pe care a ales-o și ultimele sondaje de opinie, președintele AȘM, academicianul Gheorghe Duca a afirmat că calea greșită ar fi cea care nu conduce la bunăstare. În condițiile actuale, nu mai pot fi aplicate formele și metodele de guvernare sovietice, este necesar de schimbat abordarea și atitudinea politicului față de oameni. Această schimbare nu presupune doar majorări de salarii, ci și valorificarea capacităților fiecărui individ.

Cetățenii au nevoie de libertate ca să își valorifice capacitățile, iar pentru aceasta trebuie să le oferim oportunități. În acest sens, acad. Gheorghe Duca a exemplificat posibilele oportunități prin dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și sporirea sprijinului pentru știință.

Asupra mesajelor electorale pe care le înaintează actualii candidați în campania electorală, acad. Gheorghe Duca a menționat că societatea noastră se maturizează, concurenții electorali vor fi taxați pentru nerespectarea promisiunilor, iar votul cetățenilor va fi mai obiectiv decât în scrutinele precedente. În această campanie electorală va fi important ca concurenții să prezinte istorii de succes societății, altfel vor fi nevoiți să facă față criticii.

Cu referire la factorul geopolitic, președintele AȘM a specificat că este necesar de o abordare inteligentă față de această problemă. Să utilizăm poziția geografică pentru a soluționa problemele interne și să nu ne lăsăm influențați de alți factori subiectivi.

În același context, acad. Gheorghe Duca a menționat că locul Republicii Moldova este acolo unde este dezvoltare, iar calea pe care a pornit țara noastră este corectă, altfel, reîntoarcerea în spațiul geopolitic anterior ar însemna un regres.

Interviul integral poate fi audiat mai jos:

Interviu integral:

Spuneam mai devreme că cercetările sociologice arată că la întrebarea "ce trebuie să facă guvernanții pentru a ameliora nivelul de trai al moldovenilor? Cetățenii răspund că e nevoie de dezvoltare economică și de lupta împotriva corupției. Iar deocamdată percepția multora e că țara merge pe o cale greșită. Despre aceste și alte aspecte ale realității reflectate în sondaje am discutat cu președintele Academiei de Științe Gheorghe Duca.

GD: Calea greșită este calea care nu duce la bunăstare. Cred că așa percepe poporul. Dacă el nu simte speranța de a-și îmbunătăți viața proprie, eu consider că această cale este greșită.

Salariile, pensiile mici sunt considerate cele mai grave probleme ale Republicii Moldova, de ce atât de greu Guvernarea reușește să facă cetățeanul fericit și să vorbească și despre bunăstarea despre care aminteați Dumneavoastră.

GD: Eu am impresia, că în acești 23 de ani, noi continuăm să trăim cu formele și metodele de guvernare sovietice. Dacă n-o să facem totul ca omul să aibă acel minimum garantat, atunci în caz contrar, el fură, lucrează în zeci de locuri foarte superficial numai ca să primească salarii, se duce în altă țară ca să câștige și să-și întrețină familia. Deci, noi îl punem pe om într-o situație foarte și foarte stupidă. De aceea trebuie să schimbăm radical abordarea atitudinii politicului, guvernării față de om.

Și cum se schimbă?

GD: Asta nu înseamnă că trebuie numai să-l asigurăm cu salarii bune pentru ca el să poată să se întrețină. Asta înseamnă că noi trebuie să facem tot ce e posibil ca să-i valorificăm capacitățile acestui om, să-i dăm acea libertate pentru care el a luptat. La noi totul este monopolizat.

Ce este monopolizat?

GD: Totul este monopolizat! De ce să vă spun eu ce este monopolizat? Eu nu sunt om politic. Eu nu vreau să numesc ceea ce este monopolizat, dar acesta din urmă foarte puțin este liber. Pentru ca omul mai ușor să-și valorifice capacitățile trebuie să facem tot ce e posibil ca să avem mai multe întreprinderi mici și mijlocii. De ce în Scoția sunt o mie de întreprinderi care produc whisky și la noi sunt numai vreo 15- 20, care produc vin. De ce la noi mai înainte au fost mai multe întreprinderi decât în prezent? De ce noi importăm ceea ce am putea să producem? Pentru că noi absolut deloc nu facilităm omul pentru ca el să poată să producă aici și să lucreze aici.

AȘM are institute. De ce aceste institute nu promovează...

GD: Toată lumea se uită la noi și crede că noi avem mulți bani, că noi cheltuim banii aceștia aiurea. Noi avem cei mai puțini bani din toată Europa pentru cercetare.

Și care este rolul Academiei de Științe pe calea dezvoltării statului Republica Moldova, din punct de vedere politic, economic, social?

GD: Rolul AȘM, rolul comunității științifice, rolul oamenilor de știință din RM constă în aceea ca ei să producă cunoștințe, estimări ale situațiilor și să prezinte recomandări, care trebuie să fie citite și să fie preluate de către cei care iau decizii.

Ce anume a propus Academia de Științe pentru înalta putere a țării și nu a fost luată în considerare?

GD: Multe lucruri s-au propus. Prima - noi trebuie să facem investiții în om. Noi trebuie să-l învățăm pe cetățean pentru ca el să producă, pentru ca el să obțină, plusvaloare din activitatea proprie. În acest scop este necesar să împrumutăm 100 de milioane dol. de la europeni sau de la americani. Să deschidem în diferite centre, de exemplu Edineț, Bălți, Cahul, Comrat, Soroca, pentru cei care sunt șomeri, pentru cei care au absolvit facultatea, pentru cei care au absolvit diferite școli profesionale pentru a-i învăța să facă business. Businessul sau afacerea nu se face pur și simplu, acolo tot trebuiesc cunoștințe pentru că din păcate nici universitățile, nici școlile profesionale nu le altoiește absolvenților noștri spiritul întreprinzător, de om de afaceri. Dar noi avem oameni cu multă plusvaloare - aceasta e o recomandare. A doua - să facem o estimare, odată ce vorbim despre propuneri economice, unde stau rezervele noastre pentru acumulări la buget la formarea PIB? Poți să vorbești astăzi despre Republica Moldova care are un PIB de cinci miliarde de euro. Estonia, de exemplu, cu un milion de locuitori, are 10 sau 12 miliarde la buget (PIB), iar Slovenia, cu numai 2 milioane de locuitori, are aproximativ 50 miliarde euro la buget (PIB), în timp ce noi dispunem de 3.5 milioane de locuitori, PIB-ul nostru este doar de 5 mlrd euro. Deci, înseamnă că există rezerve interne pentru a acumula acești bani numai prin niște legi care ar contribui, ar stimula colectarea banilor.

Să vorbim despre mere, acum acest domeniu e în criză, din care cauză exemplul respectiv poate nu este relevant. Totuși, avem o sută de mii de hectare de livezi de meri. Recolta medie este de treizeci de tone la hectar. Admitem prețul merelor este 5 lei/kg și deci recoltăm anual trei miliarde kg., atunci teoretic am acumula la PIB 15 mlrd Lei. Prin urmare, merele pot aduce la buget (PIB) , în fiecare an, cincisprezece miliarde de lei, ceea ce constituie aproximativ 20% din PIB. Astfel, doar un singur domeniu agricol poate aduce a cincea parte din PIB.

Un alt exemplu, în această ordine de idei, ar fi cel referitor la cafenele și restaurante. Mi se pare că în prezent există, în Republica Moldova, aproximativ 30 de mii de unități de acest fel, contribuția lor bugetară fiind nesemnificativă (câteva milioane, probabil), deși s-ar putea acumula realmente de la 3-4 până la 5 miliarde, dacă impozitul s-ar achita nu în funcție de profit (căci aici se ascunde tot secretul), ci în funcție de metrajul disponibil, adică pentru fiecare metru ar urma să achite anual o mie de lei. În felul acesta, acumulările bugetare ar crește chiar în situația în care ne aflăm. Astfel de rezerve există cu mult mai multe.

Acestea sunt rezerve fiscale, dar avem rezerve importante din activitatea de producere a IMM. Este un lucru bine cunoscut că noi nu putem să trăim numai din consum și import. Noi trebuie să organizăm producerea de bunuri materiale ca să trăim din venitul obținut din producere. Mai mult, dacă vor fi stimulate întreprinderile mici și mijlocii, știința își extinde în mod substanțial aria ei de aplicare, în timp ce noi, în prezent, importăm tot felul de tehnologii. Importăm și inovații din alte țări. În această situație savanții noștri nu pot să concureze cu o companie de miliarde de euro. Inovațiile de care dispunem noi, deși nu sunt așa de multe, ar putea fi și mai multe, dacă am susține IMM-le. Inovațiile pot servi ca un instrument important de obținere a plusvalorii la întreprinderile mici și mijlocii, adică tocmai aceste unități de producere ar putea absorbi ceea ce produce știința noastră.

Moldova are clasă mijlocie ?

GD: Se formează cu greu pentru că există o concurență , o luptă aș spune eu, între cei care au întreprinderi mari și care dețin monopolul și acei care au unități mici de producere. Dar noi trebuie să facilităm activitatea celor care au unități mici și mijlocii de producție, în special a celor care prestează servicii, creând în felul acesta avantajul de a activa acasă, astfel încât ca cetățenii să nu plece peste hotare în căutare de lucru. În acest caz banii, cheltuiți de statul nostru pentru studii, pentru a educa persoane cu nivel înalt de pregătire în cele mai variate domenii, vor fi valorificați efectiv aici în țara noastră, aducând profit întregului nostru popor. Dar în prezent, cheltuielile pe care le suportăm noi în procesul de studii și în cel de cercetare sunt valorificate în țări străine de cetățenii noștri.

Domnule academician Duca, cum va reacționa simplul cetățean la mesajul politic din campania electorală? Pentru că vor veni concurenți electorali și vor face promisiuni.

GD: Viața arată că societatea noastră se maturizează, începe a percepe pentru cine poate să voteze. Mai ales că cineva a promis deja și s-au ținut de cuvânt ori nu s-au ținut de cuvânt. Și în cazul acesta selecția va fi mai obiectivă. Eu sunt convins că va fi una obiectivă. Lupta aceasta împotriva politicienilor care se desfășoară prin mijloace de informare în masă, dacă înainte avea efect, acum componenta negativă are mai puțin efect, mai puțină influență, mai puțin impact. Începe tot mai mult să aibă impact componenta pozitivă când mass-media începe a vedea istorii de succes. Când ele nu sunt, ce ne rămâne nouă să facem? Să criticăm ceea ce este prost făcut.

Factorul geopolitic, geostrategic va influența asupra opțiunii politice a votantului?

GD: Foarte mult, și tot timpul a influențat. Pentru că noi suntem la o restriște, nu numai de drumuri geopolitice, dar și doctrinale, care se formează în mare măsură în funcție de cei care au interese. Noi suntem într-o situație geopolitică în care au interese și vecinii noștri apropiați și cei îndepărtați. Din această cauză, sigur, noi trebuie să manifestăm înțelepciune și să încercăm ca să ne profităm de această poziție a acestor țări pentru a putea să rezolvăm problemele interne, dar să nu-l facem pe orbul, care nu vede încotro se duce. Noi trebuie să conștientizăm, să simțim, când suntem lipsiți de vedere, care este drumul mai bun. Nu la acela să ne ducem, care promite mai mult sau care este mai puternic. Aici se cere înțelepciunea poporului nostru și a guvernării. Trebuie să se înțeleagă foarte bine că față de țara noastră tot timpul vor fi interese. Și noi, bine ar fi, să fim foarte atenți...

Dar ce înseamnă această atenție despre care insistați ?

GD: Atenție geopolitică. Important pentru noi este ca să ne ducem acolo unde este dezvoltare, să ne ducem acolo unde știm că există istorii de succes de dezvoltare. Dar acolo unde este dictatură, acolo unde nu se permite ca tu să te manifești, acolo unde tu trebuie să fii docil...

Dar unde este dezvoltare și unde este dictatură?

GD: Unde noi acum ne-am pornit acolo este dezvoltare.

Și unde este dictatură?

GD: Acolo de unde ne-am dus.

Deci votantul va fi chemat la urne ca să aleagă încotro Moldova: cu Estul? Cu Vestul?

GD: Acest mesaj o să aibă o importanță foarte mare. De aceea eu cred că fiecare partid care astăzi pledează pentru țară, pentru bunăstare, pentru cetățean, o să trebuiască foarte bine să argumenteze de ce; să argumenteze nu numai de ce trebuie să fim în Uniunea Europeană, dar să argumenteze și de ce nu ar trebui să ne întoarcem în trecut...

Și cum argumentați Dumneavoastră?

GD: În țările dezvoltate libertatea omului, oportunitățile sunt cu mult mai mari decât în dictaturi și în chestiunea aceasta noi ne-am convins pentru că, uitați-vă ce se întâmplă în țările care au fost dictaturi: începând cu Uniunea Sovietică și continuând cu țările arabe ș.a.m.d.

Revenim la întrebarea: încotro Moldova? Totuși aceste cercetări sociologice arată că respondenții privesc aderarea țării la UE bine vreo 47 % și ar vota pentru asta, iar 35 % sunt împotrivă.

GD: Ne-am asociat practic la Uniunea Europeană acum câteva luni. Noi parcurgem calea aceasta de mai demult, încă din 2005 când erau comuniștii la putere și ei înșiși au înțeles că doar calea europeană este cea mai bună. Deci în general, cred eu, și acele partide care poate nu sunt de acord întrutotul cu condițiile de asociere la Uniunea Europeană, ajungând la putere, o să vă convingeți, o să-și schimbe paradigma.

Care ar fi acest partid?

GD: Oricare partid care astăzi, de exemplu, vorbește despre altă cale.

Păi, astăzi vorbește despre Uniunea Vamală, iar mâine o să vorbească despre Uniunea Europeană?

GD: Câteodată, în politică lipsește logica, dar predomină interesele și chestiunea aceasta nu este o noutate sau nu este specifică doar pentru Republica Moldova! Este specifică pentru tot spectrul politic în general din toate țările.

Și atunci simplul cetățean cum poate să înțeleagă care e adevărul și care minciuna?

GD: Asta este o întrebare chiar foarte bună și ar trebui să fie adresată cetățenilor, electoratului întreg ca să deosebească grâul de neghină sau minciuna de adevăr. Este foarte complicat. Eu cred că din cele 30 % care nu sunt de acord ca Moldova să se apropie de Uniunea Europeană, o parte sunt nostalgici după trecutul sovietic, iar altă parte încă nu a simțit beneficiul zilelor de azi. Pentru că dezvoltarea nu se face peste noapte. Dezvoltarea se face pe parcursul anilor. S-a realizat prima parte a procesului de asociere. A perceput o parte din populație. Altă parte o să perceapă în viitorii 3-4 sau 5 ani de zile, și o să fie schimbări. Ca exemplu sunt țările baltice, fostele țări socialiste. Toate sunt exemple elocvente, chiar România care este vecina noastră. Știți Dumneavoastră foarte bine ce era acolo 20 -25 de ani în urmă, și ce schimbări!... Nu vreau să spun că s-au făcut chiar radicale, dar au un trend pozitiv și aceasta e important.

De ce autoritățile de la Kremlin sunt supărate când vine vorba despre acest parcurs european pe care și l-a ales RM, Moscova insistând totuși ca Moldova să rămână în zona de influență a Federației Ruse.

GD: Se creează impresie că dacă adera înaintea noastră Rusia, apoi avea să ne fie mai ușor să ne asociem și noi. Dar știind părerea unui număr foarte mare de colegi din Rusia (cu majoritatea covârșitoare dintre ei eu colaborez și chiar suntem prieteni), vă mărturisesc că cei mai mulți dintre ei aspiră ca Rusia să fie în comunitatea europeană.

Cine are de pierdut de pe urma faptului că s-au răcit relațiile dintre Chișinău și Moscova? Republica Moldova sau Federația Rusă?

GD: Ambele țări. Să știți că rușii visează și vor din nou produsele moldovenești pentru că produsele moldovenești sunt mai calitative organoleptic. Ei s-au deprins cu ele și să știți că ei tot pierd de la această manevră politică. Și noi avem de pierdut pentru că noi pierdem piața de desfacere. Și noi pierdem și ei pierd. Să nu credeți Dumneavoastră că deciziile lor alogice față de calitatea produselor noastre, bună apropo, sunt salutate de către consumatori. Nu. Pierdem toți.

Ceea ce se va întâmpla la 30 noiembrie se va răsfrânge asupra viitorului Republicii Moldova?

GD: Cred că da. Eu sper că vectorul se va păstra vectorul nostru de dezvoltare, vectorul nostru european.

În campania electorală nu este exclus că se va specula iarăși cu ideea ce limbă se vorbește în Republica Moldova, articolul 13 - articolul buclucaș din Constituția Republicii Moldova ar putea să apară iarăși în prim-planul dezbaterilor electorale. De ce nu se pune punct acestei dispute?

GD: Mai puțini oameni cred în aceste speculații. Rămâne să mai așteptăm ca să vină alte generații care altfel gândesc și atunci politicienii n-o să mai aibă posibilitatea să speculeze. Sunt convins că o așa poziție despre care Dumneavoastră vorbiți, va aduce numai prejudicii acestor partide politice, ei vor pierde. Și chiar astăzi vedem în sondajele acestea, că acei care au astfel de poziții sunt în pierdere.

E clar totuși ce limbă se vorbește în Republica Moldova?

GD: Păi dacă a spus și Academia de Științe că e limba română, au spus și lingviștii ruși că e limba română, au spus și lingviștii turci că e limba română, și cei germani că e limba română; cine trebuie să mai spună că e limba română pentru ca partidele să se oprească?!

Politicienii din Republica Moldova.

GD: În lume, frecvent a fost confruntarea între știință și politică...

Și cine câștigă, Domnule academician?

GD: În unele cazuri au câștigat politicienii, însă în final au câștigat savanții. Deci politicienii au câștigat numai la moment, dar în realitate până la urmă au câștigat savanții. Trec generații, în școli, în universități studiază adevărurile științifice și îi substituie pe cei care promovează neadevărul. Dumneavoastră știți deja că de curând Curtea Constituțională a ajuns la această concluzie, dar au mai rămas unu, două, trei partide politice care promovează acest neadevăr și până la urmă, acestea se vor se convinge de neadevărul celor susținute în problema limbii noastre și vor renunța la minciună, recunoscând că noi suntem o țară care se numește Republica Moldova și vorbim o limbă care se numește limba română.