Gheorghe DUCA, academician

doctor habilitat în chimie, profesor universitar
preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Republica Moldova
Home Harta site-ului CV

ŞTIINŢĂ PERFORMANTĂ ÎN SERVICIUL SOCIETĂŢII

Tue, 12/16/2014 - 23:23

Am vorbit în fața Asambleei de nenumărate ori, abordînd de fiecare dată subiecte stringente ale societăţii şi ale comunităţii ştiinţifice. Acum mă prezint în postura de candidat la funcția de Președinte al AȘM. Rolul pe care intenţionez să mi-l asum şi perioada pentru care candidez, este una nu simplă şi necesită noi reforme şi noi viziuni pentru a demonstra utilitatea ştiinţei în general şi necesitatea menţinerii AŞM ca centru de elită intelectuală a ţării. Din această perspectivă îmi formulez direcţiile strategice, obiectivele majore şi derivate, precum şi căile de acţiune pentru o activitate pe viitor.

Spre regret, pe tot parcursul perioadei electorale am fost martori la consolidarea celor trei contracandidaţi, care au devenit complici în planificarea şi declanşarea numeroaselor acţiuni publice şi anonime de defaimare a mea personală şi a familiei mele.

Resping categoric acuzaţiile aduse şi vreau să vă asigur, că sînt conştient şi îmi asum responsabilitatea de anumite greşeli pe care ca orice om le-am comis, de modul şi tonalitatea în care poate uneori am vorbit, de obiectivitatea care poate nu întotdeauna a fost la nivel, dar... în toți aceşti ani nu am comis mîrşăviile pe care s-au străduit să le facă public contracandidaţii mei.... am muncit, am încercat să ajut, să susţin şi să promovez oamenii, ... am depus eforturi considerabile pentru a atinge performanţa de astăzi, pentru recunoaşterea internaţională relevată de asociere la programele europene. Anume aceste realități mi-au întărit convingerea în decizia de a candida din nou.

Sînt pregătit să lupt în continuare pentru binele comunităţii ştiinţifice şi să confrunt piedicile şi obstacolele apărute, să propun soluţii şi să promovez idei, capabile să ofere şanse noi în dezvoltarea cercetării din RM și în special în aprecierea la justa valoare a potențialul uman care o viata întreagă au dedicat-o cercetării şi Academiei.

Programul managerial de activitate pentru viitor se înscrie pe linia continuităţii şi asumării responsabilităţilor pentru păstrarea valorilor şi performanţelor în noile condiţii de reforme, care ne asteaptă şi în condiţiile apartenenţei la spaţiul european al cercetării.

În acest context, prima prioritate a programului de acţiuni reprezintă MANAGEMENTUL CERCETĂRII ŞI CADRUL NORMATIV.

Cunoaştem cu toţii că în cei 24 ani de la independenţă, sfera de cercetare a trecut prin mai multe forme de organizare, fiind administrată de diverse ministere, fiind restructurate mai multe departamente, dar rezultatul a fost unul - diminuarea constanta a finanţării ştiinţei, care coborîse în 2004 la 61 de milioane de lei pentru toată comunitatea - 101 institute și 12 universități de stat. Situația era şi mai deplorabilă în institutele AŞM, unde acoperișurile curgeau iar în perioada rece a anului majoritatea cercetătorilor lucrau la domiciliu. Întreg sistemul de cercetare se confrunta cu efectele exodului masiv al cadrelor din ştiinţă.

Pornind de la aceste realităţi, activităţile manageriale dezvoltate de noi în prima perioadă s-au axat mai mult pe standarde minimale, orientate spre fortificarea capacităţilor, deseori purtând amprenta supravieţuirii, în perioada următoare au fost depuse eforturi pentru integrarea europeană, iar astăzi a venit timpul pentru o nouă sintagmă.

Astfel, la început a fost elaborat un sistem de legi, care să consolideze comunitatea ştiinţifică şi să contribuie la dezvoltarea strategică a domeniului. Şi acesta a fost Codul Ştiinței și Inovării, care clar a stipulat sporirea anuală a finanţării, investirea a 20% în echipament, sporirea salariilor. Din 2004 finanțarea a fost în creștere, iar investiţiile au fost focusate preponderent în proiecte de infrastructură şi în programe concrete de cercetare şi chear dacă mai apoi criza financiar economică a condus la diminuarea finanțării, comunitatea științifică a amortizat acest efect prin atragerea mijloacelor financiare din mediul privat, din proiecte și granturi internaționale.

În conformitate cu Codul a fost reorganizat şi modul de administrare a cercetării. Astăzi comunitatea ştiinţifică este administrată de CSȘDT, constituit din 8 reprezentanţi ai AŞM şi 9 - din alte instituţii de cercetare, avînd o autonomie financiară care se negociază anual prin Acordul de parteneriat cu Guvernul. Finanţarea se realizează de 3 structuri administrative independente - Centrul PFA, CPI, AITT, care organizează concursurile şi managemntul de realizare a proiectelor de cercetare. Evaluarea proiectelor este efectuată de experţi naţionali şi internaţionali. Rezultatele expertizei şi proiectele cîştigătoare sînt aprobate de CSȘDT.

Prin acest mecanism de activitate am încercăt şi introducem etapizarea şi transparenţa, pentru a promova meritocraţia în distribuirea banilor publici.

Au fost întreprinse şi alte acţiuni pentru sporirea obiectivităţii, iar asigurarea transparenţei decizionale revinea în aceste condiţii Consiliului suprem, dar.... anume la acest capitol au fost disensiuni între comunitatea ştiinţifică academică şi cea universitară. Însă, constat cu satisfacţie, că criza a fost depăşită şi astăzi ne aflăm în front comun pentru promovarea CE şi modificărilor la CŞI. Problema principală care s-a stipulat şi care va trebui soluţionată pe viitor este definitivarea proporțiilor de finanțare între actorii din cercetare, în special pentru universități, institutele ASM şi cele ramurale, şi cota de cercetări fundamentale şi aplicative. Déjà este negociat cu Guv RM şi avem asigurarea că dupa reformarea sistemului de CD, volumului de finantare va creşte considerabil de aceea viitorul preşedinte al AŞM va avea misiunea ca imediat după alegeri să elaboreze mecanismul de finanţare instituţională şi complementară a cercetării.

Odată cu aprobarea Codului educatiei şi modificarilor la codul SI, va fi creată Agenţia NCD, care va finanţa toate tipurile de proiecte, iar Academia cu membrii sai va deveni Forul Stiintific de importanță natională. Rămîne doar să speram că conducerea noii agenţii va depune aceleaşi eforturi pentru a spori nivelul de finanţare şi perspectiva europeană.
In aceste noi condiţii de management imi propun pe viitor să contribui la soluţionarea a două probleme.

  • Crearea unui consiliu național de cercetare/dezvoltare analog celui din Finlanda și Japonia, în frunte cu prim-ministru şi trei co-presedinti - un vice-prim-ministru, preşedintele ASM şi preşedintele CR, care va avea misiunea de a negocia cu guvernul cotele de finanţare şi strategia de dezvoltare sustenabilă a ştiinţei în RM, prin aceasta fiind menţinut statutul comunității științifice, autonomia funcţională şi posibilitatea de a se implica în autoguvernarea domeniului.
  • Voi opta pentru deschiderea fondurilor sectoriale ale ministerelor pentru cercetători şi cercetare, în special pentru proiecte în parteneriat cu IMM şi sectorul privat.
  • Iar la nivel de academie voi contribui la implementarea reorganizările propuse de Dvoastră referitor la componenţa, structura și denumirea secţiilor - voi propune schimbarea denumirii și a structurii secției Științe ale naturii și Exacte, voi propune micșorarea termenului de activitate a preşedintelui pîna la 4 ani.

Trebuie să recunosc că în perioadele anterioare nu am realizat reformele până la nivelul laboratoarelor și cercetătorilor şi nu am beneficiat de toate oportunitățile oferite de modelul consensual de guvernare. De aceea în activităţile de viitor mizez pe un management participativ din partea directorilor şi conducătorilor de subdiviziuni, bazat pe responsabilitate şi o cultură instituţională integrată.

Generalizănd primul obiectiv din Program ţin să menţionez, că ...chiar dacă rămîn pe poziţia că la etapa pe care am depăşit-o cu toţii împreună, Codul cu privire la știință și inovare a fost unul bun şi prin el am reușit să aducem comunitatea științifică la statut de țară asociată la programele europene, pentru viitor am acceptat reorganizarea sistemului de cercetare.

Toate opiniile expuse despre misiunea, rolul și structura comunității științifice au fost luate în calcul și introduse în strategia de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova, care a fost discutată în toate colectivele şi care se află la Guvern pentru a fi aprobată.

Consider că prerogativa viitorului preşedinte va consta în colaborarea constructivă cu ministerele de resort, cu consiliul rectorilor, dar şi cu membrii academiei pentru promovarea CE şi modificărilor la CŞI, astfel încît, plecând de la validarea trecutului, să contribuim la dezvoltarea sustenabilă a unei societăţi inovatoare bazate pe cunoaştere, pe competenţa personală şi pe o cultură a succesului instituţional.

Sînt conştient de faptul că nu declararea responsabilităţilor asumate de Preşedinte conferă greutate realizărilor aşteptate, ci nivelul performanţelor Dumneavoastră, al fiecărui colectiv şi al ştiinţei în general. Aspiraţia spre performanţă elimină mediocritatea şi limitele impuse de deficitul de management. De aceea al doilea obiectiv în cadrul programului de activitate va fi susţinerea şi dezvoltarea ŞTIINŢEI PERFORMANTĂ ÎN SERVICIUL SOCIETĂŢII

Nu voi menţiona nume concrete şi realizări... lista ar fi mult prea mare, dar ţin să subliniez, că cu eforturi comune, împreună cu Dvoastră astăzi am reuşit să ne consolidăm atît la nivel de capacităţi umane şi intelectuale, relevate prin cei 3212 cercetători şi peste 7700 publicaţii, cît şi de perspectiva strategică, pusă în evidenţă de activitatea celor 30% de tineri, cota înaltă de cofinanţare (20%) şi numărul în creştere a proiectelor internaţionale (58) cîştigate numai in ultimii doi ani.

Trebuie să recunoaştem că deşi societatea si organele decizionale nu sesizează palpabil aportul ştiinţei în dezvoltarea ţării, totuşi savanţii noştri au obţinut rezultate relevante care sînt expuse în publicaţii internaţionale de prestigiu, în tehnologiile şi biotehnologiile implementate, în soiurile şi hibrizii omologaţi în RM şi în străinătate, în noile specii de animale, plante şi microorganisme descrise.

Astazi, conform rezultatelor companiei analitice Scimago, RM contribuie la dezvoltarea ştiinţei în lume cu cercetări din domeniul ingineriei şi fizicii, chimiei, ştiinţelor despre materiale. În timp ce Germania, Franța și Marea Britanie î-şi aduc cea mai mare contribuţie, prin stiinţele vieţii - medicale, biomedicale, biochimiei. Acelaşi sistem de valori se regăseşte şi la nivelul priorităţilor strategice aprobate de CE şi în RM.

In perspectiva de dezvoltare strategică voi sustine experienţa internaţională, care promovează consolidarea eforturile interdisciplinare în retele de clastere pentru soluţionarea problemelor stringente ale societăţii cum ar fi Surselor de energie regenerabilă, Biomedicină și sănătate, Tehnologii şi Biotehnologii Agricole, Patrimoniu cultural, etc iar celelalte domenii ale ştiinţelor, în deosebi cele fundamentale să activeze în şusţinerea şi dezvoltarea acestor priorități.

Consider, că pe viitor trebuie să ne orientăm şi asupra valorii "output"-ului, a impactului cercetării asupra dezvoltării economie a societăţii. Voi opta pe implementarea gândirii inovative şi antreprenoriale la toate nivelurile de conducere şi în toate structurile de cercetare, iar pentru a spori rolul ştiinţei în dezvoltarea economică a ţării voi contribui şi în continuare la finanțarea infrastructurii inovaționale. După cum demonstrează rezultatele privind volumul produselor inovative în PST şi II, deşi poate nu întotdeauna s-a manifestat cel mai înalt grad de responsabilitate, investiţiile iniţiale au dat în timp rezultate pozitive şi produse inovative pe piaţă chear şi atunci cînd finanţarea a fost în descreştere.

Astfel, generalizînd acţiunile ce ţin de performanţa ştiinţei şi rolul acesteia în societate meţionez că pe viitor voi promova în instanţele decizionale două mesaje importante:

  • ştiinţa este prioritate pentru dezvoltarea tării noastre;
  • prin asocierea la programele comunitare comunitatea ştiinţifică contribuie la procesul de integrare europeana a Republicii Moldova!

La nivelul comunităţii ştiinţifice va trebui ca fiecare institut să elaboreze Strategii coerente, pe termen mediu şi lung, care să prevadă consolidarea şi dezvoltarea capacităţii de cercetare, includerea instituţiei intr-un circuit de valori pe plan european şi internaţional, calitatea cercetării, extinderea programelor de colaborare pe proiecte şi parteneriate de tip public-privat şi lucru nu mai puţin important dezvoltarea spiritului de autoexistenţă, competiţie şi inovare la nivelul întregului personal al comunităţii noastre academice.

Toate aceste acţiuni, pot fi realizate cu savanţi competenţi... Cu oameni, de aceea al treilea obiectiv important în activitatea de perspectivă va continua să rămînă ...CONSOLIDAREA POTENŢIALULUI UMAN ŞI GRIJA PENTRU CERCETĂTORI, prin Aprecierea cercetătorilor consacraţi şi Atragerea tinerilor în cercetare.

Cel mai important factor de motivare a creşterii performanţei profesionale în condiţii de stabilitate a locului de muncă este Salarizarea angajatiilor. În anul 2004 salariul mediu al cercetătorului pe ţară era de 584 lei. Pe parcursul anilor permanent a avut o dinamică pozitivă de creştere, astfel încît în 2013 a sporit de 6.6 ori. Acest lucru a fost posibil, graţie Codului pentru ştiinţă şi inovare în care a fost introdus prin Lege mecanismul de sporire a finanţării şi posibilitatea de a participa în proiecte cîştigate prin concurs, ceea ce prevedea atît sporul la salariu cît şi stimularea cercetătorilor activi.

Mai apoi am promovat prin Guvern Hotîrîrea de acordare a patru premii anuale şi a ajutorului material în volum de un salariu de funcţii. Mai mult ca atît, tot prin decizie de Guvern am insistat sa fie oferit salariu special de la 700 pînă la 4000 euro cercetătorilor, care au cîştigat şi lucrează în Proiecte internaţionale.

Pe viitor voi contribui la sporirea salariului mediu în sfera cercetării şi introducerea unui sistem salarial motivant, bazat pe indicatorii de activitate. Aici ţin să menţionez că deja pe parcursul anului 2013 a activat o echipă de experţi internaţionali care au studiat sistemul de remunerare în cercetare şi vor promova soluţiile propuse pentru eficientizarea procesului de remunerare a muncii. Aici noi nu trebuie să uităm și de personalul tehnic și auxiliar

O situaţie similară a fost şi cu indemnizaţiile viagere şi cele pentru grade ştiinţifice, care de la 70, 120, 150 şi lei au sporit la 300, 700, 2000 şi 3000 lei. În perspectiva de viitor voi opta pentru dublarea și triplarea indemnizaţiilor actuale la toate titlurile şi gradele ştiinţifice.

În scopul aprecierii şi stimulării activităţii oamenilor de ştiinţă CSŢDT a organizat în perioada 2004-2013 Concursul pentru 6 tipuri de nominalizări cu premii băneşti. Pînă în prezent, pentru realizări ştiinţifice valoroase au fost apreciaţi peste 150 de cercetători din institutele AŞM, universităţi şi institutele ramurale. În perspectivă voi contribui şi la instituirea mai multor premii nominale, premii pentru succese în Programele Internationale sau pentru promovarea imaginii stiintei in societate, s.a. Tot pentru punerea în valoare a membrilor academiei a fost elaborată şi introdusă uniforma, care a schimbat imaginea de portret a savanţilor meritocraţi.

Şi problema tinerilor a fost şi va rămîne una prioritară pe tot parcursul de activitate. Astfel, la prima etapă am iniţiat organizarea structurală a studiilor doctorale. A fost creat Centrul de instruire continuă şi elaborat regulamentul de studii doctorale, iar odată cu aderarea învăţămîntului la Procesul Bologna - am iniţiat crearea şcolilor doctorale prin UnAŞM.
Permanent am insistat la Guvern pentru sporirea bursei doctoranzilor, care de la 600 lei astăzi au ajuns pănă la 1000 și 1150 lei şi introducerea burselor pentru merite deosebite de care au beneficiat peste 250 doctoranzi.

Mai puţin rezultativă a fost iniţiativa Studiilor postdoctorale. Chear daca regulamentele au fost destul de eficiente şi clare, din cei peste 30 de postoctoranzi din institutele AŞM doar 25% au susţinut tezele de doctor habilitat. În viitor trebuie să stimulăm susținerea tezelor de dr habilitat.

Tot pentru susţinerea şi promovarea tinerilor în cercetare am insistat ca echipele de cercetare să sporească numărul tinerilor pînă la 30%, astfel să fie deschis accesul la infrastructura de cercetare.

Tot în această perioadă am îniţiat programe de proiecte speciale pentru tinerii cercetători, fiind finanţate 370 de echipe de tineri, care au valorificat 27mln 255 mii lei. Aceste tipuri de proiecte au fost o continuare a experienţei dezvoltate de noi în cadrul programului MRDA-CRDF, prin care au fost atrase în Moldova peste 8 milioane de dolari fiind finanţate 195 de proiecte, majoritatea pentru tinerei cercetători.

Pe viitor vom continua iniţiativele realizate, iar pentru transformarea exodului de tineri talentați - în mobilitate a tinerilor, vom crea mecanisme de plecare nu doar spre ţările europene , dar şi din ţările europene spre RM, astfel încercînd să devenim o ţară atractivă în Pregătirea CADRELOR prin doctorat.

Un aspect important în care am avut mai puţine realizări ţine de crearea condiţiilor de trai şi a facilităţilor sociale pentru tinerii cercetători. Aici voi menţiona că pînă în 2004 au fost privatizate căminele AŞM, a fost distrusă integral sala sportivă şi profilactoriul, alimentarea în cantina Crizantema era necalitativă. În 2006 -2008 Centrul de instruire continuă a depus eforturi considerabile pentru a reconstrui clădirea de la Munceşti în cămin pentru doctoranzi familiari, dar din lipsa de finanţare pînă în prezent nu s-a realizat nimic. În 2008 s-a început construcţia căminului pentru studenţi, care are aceeşi soartă, iar în 2012 am iniţiat construcţia unul bloc locativ pentru tineri şi sper ca aceasta va fi dusă la bun sfîrşit.

Pe viitor voi depune eforturi pentru instituirea unui sistem de formare continuă pentru cercetători, aplicarea cartei europene si codului pentru recrutarea cercetătorilor, încurajartea cercetătorilor pentru participare în proiecte şi programe internaţionale, crearea condiţiilor materiale pentru familiile de tineri cercetători şi desigur .... sporirea bursei, sporirea salariului mediu și a îndemnizațiilor în sfera cercetării.

Un obiectiv important pentru activitatea de viitor va constitui CREAREA CAPACITĂŢILOR INSTITUŢIONALE ŞI DE CERCETARE, inclusiv construcţiile capitale şi infrastructura precum şi dezvoltarea infrastructurii de cercetare.

La preluarea postului de preşedinte în 2004 lucrurile erau mult prea delăsate, nu am semnat măcar un simplu act de transmitere a mijloacelor fixe, dar nu mi-am permis să defăimez cinstea şi onoarea Dlui academician Andrei Andrieş, ex-preşedintele AŞM, întrucît am considerat că nu ar fi corect şi etic faţă de un preşedinte predecesor.

În perioada anilor 2004-2013 au fost înregistrate 47 terenuri şi 34 de clădiri, astfel fiind legiferate majoritatea bunurilor AŞM. Declar public şi puteţi verifica, că eu, personal nu am privatizat, nu am vîndut terenuri sau clădiri şi nu am permis nimănui să beneficieze personal de patrimoniul academiei în interes propriu.

Voi încerca şi pe viitor să vă îndemn să fim gospodari în casele noastre si să depunem eforturi pentru a renova edificiile, laboratorele, acoperişiurile, viceele tot asa cum am făcut-o şi pînă acum cu Blocul central, cu biblioteca, cu sala sportivă.

Mecanisme specifice de finanţare am creat şi pentru infrastructura de cercetare. În primul rind prin Cod a fost prevăzută în devizul de cheltuieli al fiecărui proiect instituţional cota de 20% pentru echipament, în al doile rînd - au fost finanţate 18 proiect în valoare de aproape 7 mln lei cu destinaţie pentru utilarea laboratoarelor.

Împreună cu cele 9 proiecte în valoare de 24 mln.lei, finanţate de MRDA, aceste acţiuni au contribuit la crearea unor Centre performante cu rețele de utilizare comună a echipamentului științific.

Pentru viitor va fi elaborată o foie de parcurs privind dezvoltarea infrastructurii ASM pînă în 2020. Privitor la înfrastructura de cercetare vom susţine crearea Centrelor de excelenţă, extinderea rețelelor de utilizare comună a echipamentului științific, Facilitarea accesului la infrastructura europenă de cercetare, Co-finantarea procurărilor de echipamente în cadrul proiectelor internaţionale şi contractelor economice

După consolidarea și formarea capacităților, organizate in prima perioadă de activitate a fost posibilă dezvoltarea unui parcurs sigur pentru integrarea Europeană. DESCHIDEREA INTERNAŢIONALĂ a constituit un aspect relevant şi un obiectiv major în activitatea din ultimii ani, care va rămîne o prioritate şi pe viitor.

Pentru început, în perioada 2004-2013 au fost semnate 41 de acorduri de colaborare cu 25 ţări, dintre care 14 - cu Ministere sau fonduri, au fost lansate 12 apeluri şi cîştigate 277 de proiecte, ceea ce înseamnă că 277 de colective de cercetători din RM au stabilit relaţii de colaborare ştiinţifică cu colective similare din FR, Ucraina, Belarusi, Germania, Franţa, Italia, Romînia, astfel fiind creată o punte de legătura pentru participarea comună în proiecte internaţionle.

Concomitent cu aceasta, pentru transmiterea unui mesaj pozitiv, adecvat realizărilor pe care le-am obţinut cu toţii şi pentru promovarea imaginii la nivelul comunităţii înternaţionale am organizat opt conferințe regionale, la cel mai înalt nivel decizional şi politic - Prim miniştri, miniştri, preşedinţi de academii - care au reprezentat un factor important spre integrarea europeană.

Pentru integrarea comunității științifice în Spațiul European de Cercetare am creat instrumentele naţionale care au asigurat desfăşurarea asocierei şi o platformă instituțională pentru funcţionalitatea procesului de cooperare europeană.

Beneficiind de calitatea autentică a cercetărilor Dvoastră dar şi de activitate de organizare consecventă, asiduă şi laborioasă, uneori cu sacrificii personal cercetarea a cunoscut o creştere însemnată în dezvoltarea sa devenind primul program comunitar, asociat la programele europene. Astfel, la 11 octombrie am semnat acordul de Asociere şi am negociat o cotă minimă, practic simbolică pentru RM Asocierea la PC 7 a constituit cel mai important rezultat şi o recunoaştere a realizărilor din cercetare, dar şi a eforturilor manageriale, depuse de întreaga echipă în aceşti ani.

Acțiunile întreprinse pentru INTEGRAREA EUROPEANA au continuat cu negocierile şi lansarea oficială a noului Program Cadru Orizont 2020, care a avut loc la Chișinău.

Pentru viitor vom dezvolta concursurile bilaterale în cadrul acordurilor deja semnate şi extinderea ariei de colaborare prin semnarea acordurilor cu alte ţări, inclusiv ţările Baltice, Georgia, Azerbaijan Turcia - cu care deja avem o înţelegere clară, vor fi anunşate concursuri multilaterale tip ERA-NET: ERA NET RUS PLUS 2014, etc.

Pe întreg parcursul de activitate am susţinut promovarea valorificării rezultatelor cercetării prin publicarea în reviste cotate naţional şi internaţional şi organizarea de activităţi ştiinţifice cu tematici actuale de profil pentru includerea cercetării şi academiei într-un circuit de valori pe plan naţional şi internaţional.

Am lansat editarea revistelor Mediul Ambiant, Akademos şi Chemistry Journal of Moldova. Am susţinut editarea prestigioaselor seriei de cărți Academica şi Personalități notorii, Academia de Științe a Moldovei a fost gazda mai multor discuții publice dedicate problemelor stringente a Republicii Moldova, care au pus în valoare statutul de for științific național.
Pentru sporirea atractivităţii carierei în cercetare şi pentru promovarea savanţilor de valoare în calitate de modele pentru generaţia în creştere au fost organizate mai multe evenimente de popularizare a ştiinţei, cum ar fi Noaptea Cercetătorilor, ziua uşilor deschise, program de educaţie ştiinţifică în LASM, concursul republican Cel mai tînăr elev inovator care este la cea dea 7 editie şi la care au participat peste 600 de copii din toate raioanele ţării.

Imi doresc ca AŞM să rămîmă în faţa semenilor şi generaţiilor viitoare o instituţie păstrătoare de valori reale ce ne definesc ca oameni, ca intelectuali, ca savanţi. Realizarea acestor obiective solicită de la fiecare un înalt grad de maturitate. Şi cum maturizarea reprezintă un proces continuu, caracterizat de conexiunea dintre trecut şi viitor, dintre incertitudine şi speranţă, dintre neîncredere şi siguranţă, putem considera că şi noi, comunitatea ştiinţifică din RM, reprezentată astăzi aici de Dvoastră, ne aflăm în situaţia de a demonstra societăţii gradul nostru de maturitate - curajul de a ne recunoaste greselile, capacitatea de a gasi solutii, inteligenţa de a aprecia valorilie și perseverenţa spre un viitor mai bun.

17 aprilie 2014, Acadademician, Gheorghe Duca